Conform Economistul.ro: Primăriile cer acces la finanțare pentru prevenirea incendiilor înainte ca dezastrele să se producă
Autoritățile locale din Uniunea Europeană au nevoie urgentă de resurse financiare și de expertiză specializată pentru a reduce riscul de incendii, a avertizat Adam Banaszak, raportorul Comitetului European al Regiunilor pentru Mecanismul de protecție civilă al Uniunii. Acesta solicită o implicare mai activă a administrațiilor locale în procesele decizionale privind gestionarea riscurilor și cere ca investițiile masive în intervenția de urgență să fie completate de o finanțare adecvată pentru activitățile de prevenire.
Rolul esențial al administrațiilor locale în prevenire
Poziția lui Banaszak a fost prezentată în cadrul dezbaterii plenare a Comitetului Regiunilor din octombrie 2026, dedicată problemelor incendiilor și secetei. Raportorul a subliniat importanța cooperării transfrontaliere, a dezvoltării unor sisteme de avertizare mai eficiente și a investițiilor în cercetarea specifică. Miza principală a solicitării sale este consolidarea rolului administrațiilor locale, care au responsabilitatea de a pregăti teritoriul și populația pentru a face față potențialelor urgențe.
Presiunea asupra acestor autorități a crescut semnificativ după sezonul de incendii din 2025, când peste un milion de hectare au fost afectate de flăcări în întreaga Uniune Europeană, conform datelor Consiliului UE. Comisia Europeană, în strategia sa din martie 2026, leagă agravarea acestor riscuri de schimbările climatice, dar și de modul în care sunt gestionate terenurile. Prin urmare, prevenirea incendiilor implică decizii strategice luate cu mult timp înainte ca intervenția pompierilor să devină necesară.
Recomandarea adoptată de Consiliul UE la 29 iunie 2026 detaliază ce presupun aceste decizii preventive: elaborarea unor planuri specifice pentru pădurile cu risc ridicat, identificarea vegetației susceptible să alimenteze focarele de incendiu și consultarea activă a proprietarilor, administratorilor de păduri și autorităților locale. Documentul încurajează, de asemenea, refacerea zonelor umede și a cursurilor de apă acolo unde acestea pot contribui la reducerea riscului. Aceste măsuri necesită o planificare riguroasă, personal calificat și o coordonare eficientă între instituții, pe lângă echipamentele necesare intervenției.
Expertiza ONU și importanța implicării comunităților
La dezbaterea Comitetului Regiunilor a participat și Kamal Kishore, reprezentantul special al secretarului general al ONU pentru reducerea riscurilor de dezastre. Rolul său vizează, în principal, diminuarea vulnerabilității comunităților în fața potențialelor dezastre. Într-o analiză publicată de UNDRR în ianuarie 2026, Kishore subliniază că simpla extindere a capacității de stingere a incendiilor nu poate acoperi în totalitate nevoile de protecție.
Oficialul ONU pune accent pe gestionarea durabilă a terenurilor și pe implicarea activă a comunităților locale. Accesul la surse de apă, prezența pompierilor locali bine pregătiți și implicarea voluntarilor instruiți sunt esențiale, în special în fazele incipiente ale unui incendiu, când limitarea răspândirii focului este posibilă. De asemenea, Kishore atrage atenția că sistemele de avertizare bazate pe sateliți trebuie completate de observații de la sol și de verificarea modului în care populația înțelege și aplică instrucțiunile primite. Aceste argumente consolidează relevanța expertizei sale în discuția privind consolidarea capacității locale de prevenire a incendiilor.
Cadrul european pentru o astfel de abordare integrată este deja stabilit. Comisia a adoptat comunicarea privind gestionarea integrată a riscului de incendii la 25 martie 2026, iar Consiliul a votat recomandarea aferentă în luna iunie a aceluiași an. Documentul acoperă toate etapele, de la prevenire și pregătire, la intervenție și refacere post-incendiu, însă nu are caracter obligatoriu din punct de vedere juridic. În paralel, Comitetul Regiunilor pregătește un aviz specific pe tema gestionării riscului de incendii, având ca raportor pe Dimitrios Kafantaris, iar discuțiile sunt programate să se încheie pe 2 decembrie 2026.
Accesul la finanțare rămâne însă condiționat de regulile specifice fiecărui instrument european. Apelul Track 1 din 2026, dedicat asistenței tehnice în gestionarea riscurilor de dezastre, a dispus de un buget de 6 milioane de euro, cu o contribuție europeană de până la 95% din costurile eligibile. Acesta viza susținerea elaborării de studii, politici și planuri care să faciliteze investiții ulterioare. Solicitanții eligibili erau autoritățile naționale cu atribuții în protecția civilă sau gestionarea riscurilor și crizelor, iar contribuția UE solicitată nu putea depăși 750.000 de euro. Termenul de depunere a proiectelor a expirat la 21 aprilie 2026.
Pentru o administrație locală din România, este important de înțeles că existența unui program european dedicat prevenirii nu înseamnă automat accesul direct la finanțare. Este necesară verificarea atentă a autorităților eligibile, a tipurilor de activități finanțate și a calendarului aferent. Solicitarea lui Banaszak vizează un sprijin mult mai consistent pentru nivelul local, însă comunicatul care o prezintă nu anunță crearea unui nou fond sau redeschiderea apelului Track 1.
Sursa: Economistul.ro