Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, pus oficial sub control judiciar de către DNA, după descinderi ample și audieri la finalul unei anchete care implică construirea unor drumuri publice fără documente legale, aduce în prim-plan un caz cu implicații grave pentru administrația locală și pentru imaginea sa personală. La finalul zilei de joi, edilul a fost anunțat de procurori despre măsura controlului judiciar, fiind totodată obligat să plătească o cauțiune de 800.000 de lei, în timp ce ancheta continuă.
### Acuzații grave de abuz în serviciu legate de construirea drumurilor
Primarul Negoiță este suspectat de săvârșirea unor fapte de abuz în serviciu, într-un context în care procurorii acuză faptul că, între anii 2017 și 2025, ar fi dispus realizarea mai multor lucrări de asfaltare în Sectorul 3 fără respectarea prevederilor legale. Potrivit anchetatorilor, aceste drumuri au fost construite pe terenuri private, fără avize și autorizații necesare, iar printre acestea se află și un drum realizat pentru fratele primarului, Ionuț Negoiță, dezvoltator imobiliar.
„Procurorii din cadrul DNA efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2017–2025, a unor infracțiuni asimilate celor de corupție”, a comunicat instituția joi dimineață, confirmând ancheta de amploare. Perchezițiile au avut loc în 11 locații din București și județul Ilfov, tinta fiind atât sediile unor instituții publice, cât și domiciliile unor persoane fizice și societăți comerciale implicate în aceste acțiuni.
După aceste acțiuni, Robert Negoiță a fost adus la audieri și a rămas sub incidența măsurii controlului judiciar până spre finalul zilei. În conștiința publicului, declarațiile sale ulterioare au fost menite să refuze orice implicare directă sau intenționată în ilegalități, edilul susținând că nu a construit niciodată drumuri din bani publici pentru familia sa. În schimb, el afirmă că a fost nevoit să realizeze aceste lucrări ilegal, întrucât documentația a fost blocată de Primăria Generală.
### Reacția edilului și controversele legate de drumurile ilegale
În conferința de presă de după audieri, Negoiță a declarat, categoric, că „nu i-a făcut un favor fratelui meu, ci dimpotrivă, ‘un deserviciu’, întrucât nu i-a plătit despăgubiri.” El susține că drumul către fratele său a fost construit pentru nevoie, nu pentru beneficiu personal, și că legea impune despăgubiri pentru asemenea acțiuni, despăgubiri pe care el le consideră inadmisibile în cazul său, însă recunoaște că nu le-a plătit.
Primarul explică totodată și dificultățile întâmpinate din cauza birocrației, susținând că a fost constrâns să realizeze aceste drumuri în mod ilegal, deoarece documentația pentru proiecte nu putea fi aprobată de Primăria Generală, invocând blocaje administrative. În opinia sa, această situație l-a forțat să acționeze în afara cadrului legal, în condițiile în care alte modalități nu erau disponibile.
### Investigația privind terenul fratelui său și rolul primăriei
Cea mai sensibillă parte a anchetei vizează modul în care a fost construit un drum pe terenul privat al fratelui său, Ionuț Negoiță, un cunoscut dezvoltator imobiliar. Procurorii susțin că drumul a fost realizat fără respectarea legii, în condițiile în care, potrivit legii, orice astfel de lucrare trebuie să aibă la bază un proiect avizat de Consiliul Local și să fie trecut în evidențele domeniului public.
În ancheta publicată anterior de Recorder, se arăta că drumurile au fost construite în doar câteva zile, finanțate din fonduri publice, dar fără o prosedură clară sau o aprobare legală. Mai mult, terenul pe care a fost realizată infrastructura nu aparține Primăriei, ci domeniului privat al fratelui său, iar primarul pare să fi acționat fără a respecta prevederile legale în domeniu.
Negoiță a spus despre această situație că „a construit drumul pentru că era nevoie de el,” însă a adăugat că, în momentul în care a fost întrebat despre ilegalitatea acțiunii, a răspuns cu o declarație relaxată: „Aveți dreptate.”
Pe plan legal, cazul rămâne în continuare în fază de anchetă, iar implicațiile pot fi de durată pentru cariera politică a edilului. Examinate îndeaproape, aceste acuzații ridică semne de întrebare cu privire la integritatea procesului decizional și respectarea legii în gestiunea fondurilor publice, în special în contexte de alegere discretă a terenurilor și infrastructurii.
Până în prezent, declarațiile lui Negoiță indică o posibilă luare de poziție clară, dar și o situație complicată, în care trebuie să se clarifice atât responsabilitatea legii, cât și modul în care aceste proiecte au fost gestionate în mod administrativ. Rămâne de văzut dacă ancheta va duce la urmări concrete, ori dacă aceste acuzații se vor stinge în mod similar altor cazuri din politica locală.
