Procurorii din dosarul de propagandă legionară al lui Călin Georgescu l-au trimis în judecată, acuzând fostul candidat la alegeri prezidențiale de încercarea de a normaliza și revitaliza ideologia fascistă. În rechizitoriul pe care Digi24.ro îl analizează, se relevă eforturi susținute din partea fostului politician de a produce o schimbare în percepția publică despre mișcarea legionară, fiind acuzat că a utilizat discursuri, gesturi și tone similare cu cele ale liderilor istorici legionari.
Apărare sau propagandă? Discursul lui Georgescu în centrul atenției
Procurorii evidențiază mai multe declarații ale lui Călin Georgescu, făcute în perioada 2020-2025, în care acesta ar fi promovat explicit idei și simboluri specifice curentului legionar. Printre cele mai controversate au fost discursuri susținute în piața universitară sau în interviuri, în care fostul candidat a reproduse stilul, gesturile și tonul liderilor legionari, inclusiv Ion Antonescu. Într-un discurs din octombrie 2021, Georgescu a reprodus chiar și modul de a vorbi și gesticula al mareșalului Ion Antonescu, ceea ce procurorii consideră o dovadă clară a intenției de a încerca să apropie publicul de această ideologie.
Procurorii spun că scopul lui Georgescu a fost de a deturna percepția despre această mișcare, încercând să o prezinte ca pe o componentă „normală” a trecutului românesc, evitând etichetarea ca fiind fascistă sau extremistă. „El a făcut afirmații cu caracter xenofob, elogii la adresa liderilor legionarismului, precum și gesturi și tonuri specifice unor figuri cheie din această ideologie”, afirmă anchetatorii în documentele de urmărire penală.
Legături directe cu simpatizanți legionari și tentative de evadare
Un aspect crucial în anchetă îl reprezintă relația apropiată pe care procurorii o identifică între Georgescu și simpatizanți legionari, precum Marian Motocu. În telefonul lui Motocu au fost descoperite clipuri video în care apărea alături de Georgescu, iar fostul președinte al PSD a recunoscut în discursuri și înregistrări că intenționează să-i asigure un „loc” în planurile sale, sugerând o apropiere ideologică și personală.
Procurorii au mai indicat că Motocu, împreună cu Eugen Sechilă, ar fi coordonat un grup cu caracter fascist, în mai multe județe, care avea ca scop inspirarea unor acte de violență împotriva politicienilor, evreilor sau străinilor. În acest context, referirea la existența unor foști militari în aceste grupări ridică semne de întrebare privind potențialul de escaladare al intențiilor extremiste.
Informațiile anchetatorilor relevă, de asemenea, că Georgescu a încercat în 2025 să părăsească România pentru Israel, unde avea programate investigații medicale, însă procurorii aveau indicii că acesta intenționa să se sustragă urmăririi penale. În 27 mai 2025, fostul candidat a anunțat oficial retragerea sa din viața publică, cu doar câteva luni înainte ca ancheta să ajungă la un nou nivel.
Sitra din teren: influența discursurilor și legăturile din umbră
Relația apropiată și discursurile similare cu cele ale liderilor legionari au atras și atenția martorilor. În dosar, mărturiile martorilor și probele adunate indică o colaborare strânsă între Georgescu și simpatizanții de extremă dreaptă. Într-un videoclip, fostul candidat apărea alături de Marian Motocu, iar alte înregistrări arată că Georgescu a transmis intenția de a sprijini planurile de acțiune ale acestora.
De asemenea, anchetatorii pun accent pe modul în care Georgescu a încercat să utilizeze simboluri și limbaj specific pentru a atrage adepți, cu scopul evident de a întări și revigora ideologia naționalistă și xenofobă. În același timp, relația sa cu Eugen Sechilă – despre care tambien s-a scris în alte dosare – servește ca dovadă a unei rețele de influență, mai ales în contextul în care aceștia sunt acuzați de promovarea unor idei radicale și de planificare a unor acte violente.
În ciuda retragerii din viața publică, autoritățile nu exclud posibilitatea ca Georgescu să fi fost implicat în planuri ascunse de a părăsi țara, pentru a evita urmărirea penală. Sursele din anchetă indică faptul că fostul politician și-a planificat în mai multe rânduri un potențial refugiu în Israel, fapt ce a determinat măsuri speciale de supraveghere din partea procurorilor.
Procesul în acest caz va avea următorul termen pe 28 aprilie, la Judecătoria Sectorului 1, când se așteaptă să fie dezbătută apreciarea juridică asupra acțiunilor și declarațiilor lui Georgescu. În timp ce opinia publică așteaptă cu interes verdictul, spectrul extremismului și al propagandei ideologice rămâne un subiect delicat și de actualitate pentru societatea românească, ilustrând complexitatea relației dintre discursul public și extremismul radical.
Sursa: Digi24
