Proiectul bugetului de stat pentru 2026: o construcție fragilă în calea reformei locale
Anul viitor va aduce, cel puțin în formalitate, oDată cu prezentarea bugetului, o fundă pentru o serie de reforme îndelung amânate în administrația locală a Bucureștiului. În timp ce oamenii politici se laudă cu integratele eforturi de a reforma modul în care se împart taxele și impozitele, realitatea bugetară indică o continuare a unor practici de repartizare fragmentate și problematice, riscate să mențină capitalele României într-un cerc vicios al subfinanțării și al incapacității de a face față disfuncțiilor cronice.
Reforma blocată după consultarea cetățenilor
În 2024, bucureștenii au fost chemați la vot într-un referendum inițiat de fostul primar Nicușor Dan. La acea vreme, cei care au participat au votat în proporție de peste 64% „Da” pentru reorganizarea modului de distribuție a impozitelor între Primăria generală și primăriile de sector. Decizia lor prevedea ca aceste fonduri să fie repartizate prin hotărâre a Consiliului General, în locul actualei metode administrative, o schimbare menită să decentralizeze și să ofere mai mult control de către administrația locală.
Ulterior, o lege care să modifice cadrul legislativ a fost introdusă în Parlament de către Cătălin Drulă în 2025 și a trecut tacit de Senat în martie același an. Dar, deși această lege ar fi putut adopta formalitatea reformei, procesul legislativ încă mai așteaptă dezbateri în Camera Deputaților, menținând astfel stadiul de incertitudine.
Impactul pe termen scurt al acestei stagnări legislative este evident: mecanismele existente pentru repartizarea veniturilor continuă să fie folosite, chiar dacă ele nu reflectă consensul exprimat de bucureșteni sau cele mai bune practici pentru o gestionare responsabilă a banilor publici.
Bugetul de 12 miliarde de lei: între obstacole structurale și riscuri evidente
Publicarea proiectului de buget pentru 2026 a venit cu o întârziere semnificativă, la patru luni de termen. Acest decalaj a condus la operarea unei reguli provizorii de 1/12, ceea ce practic înseamnă că investitiile și planurile de dezvoltare ale Capitalei au fost blocate, iar administrațiile locale nu au avut posibilitatea să-și pregătească și să-și adapteze proiectele pentru următorul an.
Primarul general Ciprian Ciucu a avertizat că nevoit să funcționeze cu un buget abia estimat, orașul se confruntă cu riscul de a ajunge în incapacitate de plată, dacă situația nu se va remedia rapid. În acest context, bugetul actual al Capitalei, în jur de 12 miliarde de lei, reflectă o serie de probleme structurale: nivelul ridicat al datoriei publice, nevoia urgentă de investiții pentru repararea disfuncționalităților cronice și constrângerile impuse de cheltuielile administrative și de funcționare.
Majoritatea fondurilor sunt consumate de cheltuieli de funcționare, ceea ce limitează drastic posibilitatea de a finanța proiecte de dezvoltare. Conform analizelor recente, peste 70% din bugetul Primăriei Capitalei este direcționat către funcționare, lăsând o fereastră foarte mică pentru investiții capitale, deja insuficiente pentru a aborda problemele vechi ale orașului.
Repartizarea veniturilor: între fragmentare și limitarea autonomiei locale
Legile în vigoare păstrează mecanismul tradițional de repartizare a veniturilor, blocând orice reformă realistă. Astfel, impozitul pe venit colectat în București rămâne supus unor decizii administrative lacunare, iar din totalul de 86% din impozitul distribuit către administrații locale, doar 44% ajung efectiv la bugetul Capitalei, restul fiind direcționat către sectoare și, parțial, către județul Ilfov pentru acoperirea cheltuielilor de dezvoltare.
Această formulă menține fragmentarea veniturilor și limitează considerabil capacitatea Primăriei Generale de a-și stabili propriile priorități de investiții și de a reacționa eficient la nevoile urgente ale orașului. În contextul unui buget tot mai constrâns, aceste practici devin obstacole majore în încercarea de a transforma Bucureștiul într-un oraș modern și funcțional.
În timp ce autoritățile și consultanții promit reforme, realitatea bugetară și legislative demonstrează că, pentru moment, capitalele României continuă să fie prizonierii unor mecanisme învechite, incapabile să răspundă cerințelor din teren. Pentru a depăși această situație, va fi nevoie de decizii ferme și de un angajament real pentru schimbare, mai ales în contextul în care semnele de întrebare legate de sustenabilitatea finanțelor locale devin tot mai acutizate.
Sursa: Buletin.de
