România nu poate atinge o creștere economică durabilă bazată exclusiv pe capital intern, iar provocările structurale ale administrației publice sunt mai presante ca niciodată. Aceasta este concluzia trasă de consilierul prezidențial Radu Burnete în cadrul dezbaterii „România: creștere economică bazată pe competitivitate”, organizată de Guvern împreună cu Grupul Băncii Mondiale. Într-o țară în care dificultățile birocratice și nivelul de investiții străine directe rămân sub potențial, Burnete a atras atenția asupra necesității unor reforme administative radicale pentru a impulsiona creșterea economică și a asigura sustenabilitatea pe termen lung.
Relevanța investițiilor externe pentru creșterea economică
De-a lungul ultimilor ani, România s-a remarcat printr-un mediu de afaceri ambivalent, în care investițiile străine directe reprezintă o sursă vitală pentru alimentarea creșterii economice. Cu toate acestea, economistul afirmă că simpla atragere a capitalului străin nu poate fi suficientă pentru a depăși decalajele de productivitate sau pentru a accelera adoptarea tehnologiilor moderne. Radu Burnete subliniază că „nu vom putea crește doar cu capital intern și că reformele administrative sunt urgente”. În condițiile în care mediul de afaceri se confruntă cu birocrație excesivă, corupție și lipsă de predictibilitate legislativă, investițiile externe devin chiar mai critice pentru dezvoltarea economică.
Reforme administrative – o condiție esențială pentru creștere durabilă
Reformele administrative reprezintă un proces complex, dar absolut necesar pentru a debloca potențialul economic al României. Potrivit consilierului, fără restructurarea și modernizarea funcției publice, România va continua să rămână în urma celorlalte țări din regiune în ceea ce privește eficiența guvernării și calitatea serviciilor publice. Burnete a insistat asupra faptului că „pentru a transforma economia, trebuie să îmbunătățim în mod real guvernarea”. În lipsa unor măsuri concrete de reducere a birocrației și digitalizare a serviciilor publice, reformele vor rămâne doar vorbe în vânt, spune el.
Contextul economic actual și impactul pandemiei
După doi ani de pandemie ce au zdruncinat economia mondială, inclusiv pe cea românească, perspectivele de relansare se confruntă cu multiple obstacole. În anul 2022, România a înregistrat o creștere economică modestă, însă această evoluție este insuficientă pentru a compensa decalajele acumulare în domenii precum infrastructura, inovația sau capitalul uman. În plus, inflația redusă și deficitul bugetar în creștere pun presiune pe guvern pentru a găsi soluții durabile.
Provocările reformelor și perspectivele de viitor
Implementarea reformelor administrative rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru autorități. Chiar dacă există voință politică și sprijin internațional pentru aceste schimbări, procesul decurge lent, din cauza interferențelor birocratice și a rezistenței la reformă. În același timp, Grupul Băncii Mondiale continuă să ofere suport tehnic și financiar pentru programe menite să accelereze aceste schimbări.
Nici perspectivele pe termen scurt nu sunt liniștitoare, având în vedere contextul geopolitic și economic actual. Cu toate acestea, experții insistă pe faptul că fără reforme profunde și atragerea investițiilor externe, România riscă să rămână în continuare în coada clasamentului regional. Radu Burnete a încheiat cu un apel la împlicare politică și la o viziune strategică clar definită: „Dacă vrem să schimbăm paradigma, trebuie să începem cu administrația și mediul de afaceri. Nu există plan de creștere durabilă fără aceste două componente esențiale”.
Într-o țară unde birocratia continuă să fie un obstacol major în calea investițiilor și dezvoltării, este evident că etapele de reformă nu mai pot fi amânate. Speranța și-a păstrat locul în discursurile oficiale, dar pentru că rezultatele să devină vizibile, rămâne nevoie de voință politică, perseverență și voință civică pentru a revitaliza economia românească din interiorul sistemului.
Sursa: Digi24
