Ziua de 4 martie nu este doar o dată pe calendar pentru români, ci o amintire dureroasă a uneia dintre cele mai devastatoare catastrofe din istoria recentă a țării. În 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,4 a zguduit România, provocând moartea a peste 1.500 de oameni, rănind mii și distrugând orașe întregi. Disensiunile și vulnerabilitățile puse în lumină în acea perioadă continuă să influențeze și astăzi gestionarea situațiilor de urgență. La peste 45 de ani de la seismul care ne-a scuturat temelia, autoritățile spun că România a făcut progrese semnificative, dar mai are de parcurs un drum lung până la nivelul de pregătire optimă.
Modernizarea sistemului de intervenție și dotare
Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, subliniază cu prudență eforturile naționale de a consolida sistemul de protecție civilă. „România are mult mai mult decât ce a avut în 1977, mai ales la dotare”, afirmă el. În ultimii ani, au fost investiți aproape un miliard de euro în echipamente, tehnologie și training pentru salvatori. Acest lucru a permis crearea unui sistem mai agil, capabil să răspundă în fața unor dezastre majore, dar expertul avertizează că nu e de ajuns: „Sunt încă multe de făcut, în special în zona de prevenție, consolidarea clădirilor și reconstrucție, procese care necesită timp și fonduri considerabile.” În același timp, a fost accentuată necesitatea de pregătire a populației, pentru ca oamenii să poată acționa în primele momente ale unui dezastru, atunci când intervențiile de urgență nu pot ajunge imediat.
Raportul la situația din 1977 și responsabilitatea cetățeanului
Raed Arafat evidențiază faptul că, în cazul unui cutremur major, fiecare cetățean trebuie să fie la fel de pregătit să se descurce singur, până la intervenția autorităților. „În primele ore, fiecare va trebui să se descurce singur și să sprijine pe cei din jur, pentru că serviciile de urgență vor fi ocupate cu intervenții critice”, explică el. Ulterior, eforturile acestor servicii vor fi canalizate spre asigurarea resurselor de bază, precum apă și mâncare, pentru populație.
În ceea ce privește situația în contextul post-pandemic și al recentelor metode de alarmare, specialiștii fac pași importanti pentru a eficientiza sistemul de avertizare. Lucrările în derulare pentru actualizarea semnalelor RO-Alert includ schimbarea sunetelor de alertă. „Vom avea alertă silențioasă pentru siguranța publică în cazul unor situații de ordine publică cu risc, pentru a trimite mesaje fără a divulga locațiile adăposturilor”, explică Arafat. Această măsură permite, de exemplu, disimularea poziției oamenilor adăpostiți în cazul unor incidente majore, precum conflicte și atacuri.
Adăposturile civile și vulnerabilitățile încă greu de înlăturat
Chiar dacă România dispune de peste 5.000 de adăposturi de protecție civilă, doar o fracțiune din populație poate să se refugieze în acestea în cazul unui război sau încălzirii globale. Situația nu s-a schimbat semnificativ față de anii anteriori, iar infrastructura veche sau utilizarea greșită a adăposturilor pune în pericol planurile de protecție. Potrivit lui Arafat, „unele adăposturi sunt folosite ca depozite sau magazine, iar legea prevede că trebuie convertite în adăposturi în anumite limite de timp, de obicei în maximum 48 de ore.”
În ciuda acestor provocări, autoritățile lasă să se înțeleagă că lucrează încontinuu la identificarea noilor spații de adăpost, inclusiv parcări subterane recent construite și zone neutilizate anterior, pentru a extinde acoperirea. La nivel european, există exemple de țări în care procentajul de populație protejată în adăposturi ajunge sau depășește 80%, spre deosebire de aproximativ 4% în România. Eforturile pentru creșterea acestei capacități sunt considerate esențiale pentru reducerea vulnerabilităților.
Pregătiri pentru riscuri nucleare și alte vulnerabilități
Deși exercițiile recente, inclusiv cel planificat pentru 2025, indica o îmbunătățire a procedurilor și o nivel de pregătire adecvat, Arafat avertizează că anumite vulnerabilități rămân. Unul dintre cele mai sensibile domenii este pregătirea pentru un accident nuclear, mai ales în contextul evenimentelor din Ucraina și a riscurilor geopolitice globale. „Exercițiile ne ajută să descoperim unde sunt punctele slabe și să le remediam”, afirmă el.
Într-un an plin de provocări, autoritățile române continuă să lanseze mesaje de îmbunătățire a sistemului și de pregătire a populației. În timp ce infrastructura și tehnologia avansează, responsabilitatea civică și conștientizarea importanței reacției rapide rămân piloni fundamentali pentru a diminua impactul unor eventuale dezastre. Cu fiecare pas făcut, România speră să fie mai pregătită pentru viitor, indiferent de natura provocărilor ce pot apărea.
Sursa: Europafm.ro
