Raport recent relevă o situație alarmantă în Parcul Tineretului din București, una dintre cele mai populare zone verzi ale capitalei. Constatările indică faptul că 15% dintre arborii parcului necesită intervenții de specialitate, în timp ce aproximativ 5% sunt în pericol extrem, reprezentând un risc pentru siguranța publicului. Astfel de descoperiri ridică semne de întrebare despre modul în care administrezm ecosistemul urban, având în vedere stresul provocat de schimbările climatice, lucrările edilitare și gestionarea defectuoasă a vegetației.
Stresul climatic și riscurile asupra arborilor
Studiul, realizat de o echipă formată din peisagiști și arboriști, arată că amenințările pentru copacii parcului provin dintr-un amalgam de factori nocivi. Lipsa resurselor pentru întreținerea corespunzătoare, plus solul compactat, tăierile necontrolate și monoculturile vulnerabile, au impact grav asupra sănătății arborilor. La un total de peste 6.500 de copaci, cei mai mulți au o vârstă medie de 50-60 de ani, iar vitalitatea lor este în scădere, mulți aflându-se în stadii de stagnare fiziologică sau tranziție spre senescență.
Raportul indică, de asemenea, un risc semnificativ pentru siguranța vizitatorilor. Aproximativ 15% dintre arbori prezintă probleme majore, iar evaluatorii arboricoli folosind standardele ISA (International Society of Arboriculture) au stabilit că 10% dintre copaci sunt în zona de risc ridicat, cu circa 5% catalogati ca extreme, necesitând intervenții de urgență pentru controlul și, eventual, pentru eliminarea lor.
Ecocondițiile deficitar gestionate și vulnerabilitatea speciilor
Mediul din Parcul Tineretului, amenajat în anii ’70, suferă de pe urma unui peisaj afectat de soluri compacte, eroziune și depopulare a stratului vegetal inferior. Solurile acestei zone, marcate de trafic intens și lucrări edilitare, sunt de cele mai multe ori dezgolit și lipsit de fertilitate, ceea ce afectează profund reziliența ecosistemului. Mai mult, monoculturile de specii precum salcâm japonez, pin negru sau dud alb, precum și cazurile de cedare în masă ale grupurilor de stejari roșii, evidențiază vulnerabilitatea fondului arboricol, care pare stable pe termen scurt, dar devine fragil pe termen lung.
Degradarea stratului de arbuști și extinderea speciilor invazive agravează și mai mult situația, iar efectele crizei climatice sunt resimțite din plin. Verile tot mai calde și secetoase accentuează stresul, dar și vulnerabilitatea solului, amplificată de traficul intens și tăierile agresive, făcând aproape imposibilă menținerea unei zone verzi sănătoase și echilibrate.
Soluții pentru salvarea parcului și crearea unui model de gestionare durabilă
Specialiștii avertizează că gestionarea trebuie să devină mai integrată și adaptată la impactul schimbărilor climatice. În cel mai scurt timp, se recomandă eliminarea arborilor din clasa de risc extrem și efectuarea unor reducerea controlate ale coroanelor, toate conform standardelor internaționale. În plus, revitalizarea solului prin aerisire, utilizarea compostului și instalarea unor sisteme pasive de udare sunt măsuri esențiale pentru creșterea rezilienței.
Pe termen mediu, de 2-5 ani, trebuie revitalizate aspectele legate de gestionarea solurilor și replantarea selectivă cu specii rezistente. În același timp, se pune accent pe implementarea unui Sistem Digital de Gestionare, care să păstreze evidența tuturor intervențiilor și să fie un instrument de monitorizare permanentă.
Pentru perioadele de 5-10 ani, existența unor zone funcțional separate, cu management diferit, poate aduce un echilibru mai bun. Zonele cu întreținere intensă, cele tampon și cele naturalizate trebuie să coexiste pentru a asigura biodiversitatea și a conserva speciile valoroase. În plus, introducerea coridoarelor ecologice și a zonelor de non-intervenție poate proteja fauna și flora, asigurând un mediu urban mai robust.
Dacă aceste măsuri vor fi implementate cu seriozitate, Parcul Tineretului poate deveni un model pentru întregul oraș, iar grija pentru vegetație și biodiversitate să devină parte integrantă a strategiilor urbane de adaptare la criza climatică. În prezent, există și un proiect pilot, finanțat prin programul pentru reziliența climatică, menit să regenereze copacii aflați în declin și să creeze spații verzi funcționale și atractive pentru bucureșteni. Astfel, parcul ar putea să își păstreze rolul de „laborator viu” pentru modul în care orașele se pot adapta și reconstrui în fața provocărilor secolului XXI.
Sursa: Buletin.de
