Sănătate

Raportul plătitori-beneficiari la Sănătate, analizat de Alexandru Rogobete: „Ne-am dus suficient de sus”

Raportul plătitori-beneficiari la Sănătate, analizat de Alexandru Rogobete: „Ne-am dus suficient de sus”

Echilibru aproape atins între contribuabili și beneficiari în sistemul de sănătate din România

Situația finanțării sistemului de sănătate din România pare să se apropie de un echilibru mai sănătos, conform declarațiilor recente ale ministrului Sănătății, care a subliniat în cadrul unei emisiuni televizate că raportul dintre cei care contribuie la bugetul sănătății și cei care beneficiază de servicii medicale s-a apropiat de 1 la 1. Anterior, dispariția unor excepții și introducerea progresivă a contribuției de sănătate pentru categorii noi au fost considerate măsuri esențiale pentru reasigurarea sustenabilității sistemului.

Măsuri de reformă și impactul lor

De la începutul reformei în sistemul de sănătate, Guvernul și Ministerul Sănătății au încercat să echilibreze balanța dintre contribuții și utilizarea serviciilor. În cele mai recente reforme, o viziune prioritară a fost introducerea unui sistem mai echitabil, în care responsabilitatea financiară nu cade exclusiv asupra statului, ci și asupra cetățenilor care beneficiază de servicii. Prin eliminarea unor excepții fiscale și extinderea bazei de contribuție, s-a urmărit ca până acum să se reducă deficitul și să se asigure continuitate la nivelul serviciilor medicale.

De la excepții la responsabilitate fiscală generalizată

Un punct de cotitură a fost eliminarea anumitor excepții fiscale care anterior favorizau anumite categorii de cetățeni sau profesii. Modificările legislative, menite să extindă categoriile sogenanntei „contribuții de sănătate”, au fost percepute în mediul medical și economic ca un pas necesar pentru dezvoltarea unui sistem mai echitabil și mai durabil. În plus, aceste măsuri au avut ca scop creșterea veniturilor fondurilor publice de sănătate, astfel încât să poată acoperi cheltuielile și la nevoie, să se evite criza de fonduri la nivelul spitalelor și al unităților de primiri-urgentă.

Condiții actuale și direcții viitoare

Potrivit ministrului, acum aproape că s-a atins o etapă în care echilibrul între contribuabili și beneficiari devine o realitate, ceea ce reprezintă un pas important pentru sustenabilitatea pe termen lung a sistemului. De asemenea, oficialul a subliniat că ajustările fiscale și reformele din domeniu trebuie continuate, pentru a acoperi eventuale goluri și pentru a asigura acces egal al cetățenilor la servicii de calitate.

În plus, autoritățile analizează posibilitatea implementării unor măsuri suplimentare, precum digitalizarea și transparentizarea fondurilor, pentru a evita eventuale abuzuri și pentru a crește încrederea cetățenilor în modul în care sunt gestionate contribuțiile lor. Aceasta în contextul în care pandemia de COVID-19 a arătat clar importanța unui sistem de sănătate bine finanțat și echitabil, capabil să răspundă rapid și eficient nevoilor populației.

Pe măsură ce se conturează noile politici, rămâne de urmărit cum vor fi implementate și ce impact real vor avea asupra fondurilor și serviciilor. Cu toate acestea, este clar că, prin aceste măsuri, România încearcă să construiască un sistem mai responsabil, în care fiecare contribuție contează și în care beneficiază în mod echitabil. În contextul european, aceste schimbări pot fi privite ca un pas spre o reformă similară cu cele din țările cu sisteme de sănătate mai mature și mai stabile, iar efectele pe termen lung vor putea fi evaluate abia în următorii ani.

Sursa: Digi24