Diverse

Confruntările din Orientul Mijlociu riscă să adâncească criza alimentară globală Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea arunca 45 de milioane de oameni în nesiguranța alimentară, avertizează Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI)

Confruntările din Orientul Mijlociu riscă să adâncească criza alimentară globală Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea arunca 45 de milioane de oameni în nesiguranța alimentară, avertizează Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI)

Confruntările din Orientul Mijlociu riscă să adâncească criza alimentară globală

Conflictul din Orientul Mijlociu ar putea arunca 45 de milioane de oameni în nesiguranța alimentară, avertizează Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional (FMI). Situația se poate agrava, în funcție de evoluția evenimentelor. În același timp, FMI estimează o cerere suplimentară de ajutor din partea statelor membre, undeva între 20 și 50 de miliarde de dolari.

Impactul asupra economiei globale, în atenția FMI

Georgieva a subliniat că, în pofida unor politici economice solide în majoritatea economiilor emergente, creșterea prețurilor la energie și întreruperile în aprovizionarea cu petrol, gaze naturale și fertilizatori prezintă un risc major. Aproximativ 45 de milioane de oameni ar putea suferi de insecuritate alimentară. Aceasta ar duce numărul total al persoanelor care suferă de foame la peste 360 de milioane. Conform declarațiilor, chiar și în cel mai bun scenariu, nu va exista o revenire clară și rapidă la situația de dinaintea conflictului.

FMI va publica, marți, o actualizare a raportului său privind situația economiei mondiale. Acesta va include o serie de scenarii, de la o normalizare relativ rapidă a situației geopolitice până la unul în care prețurile petrolului și gazelor naturale rămân ridicate pentru o perioadă mai lungă, consolidând consecințele. Un astfel de scenariu ar putea afecta așteptările privind inflația și ar genera un nou ciclu costisitor pentru economiile globale.

Măsuri de urmat și efecte regionale

Directorul FMI a menționat că, chiar și în cel mai optimist scenariu, se preconizează o revizuire în scădere a creșterii economice globale. Daunele infrastructurii, întreruperile lanțurilor de aprovizionare și pierderea încrederii contribuie la această situație. Creșterea economică va fi mai lentă, chiar dacă pacea este durabilă, a explicat Georgieva.

Țările importatoare de petrol și cele cu venituri mai mici, cu o marjă fiscală limitată, vor fi cel mai puternic afectate. „Gândiți-vă la națiunile insulare din Pacific, la capătul lanțului de aprovizionare, care nu știu dacă vor primi energia de care au nevoie din cauza acestor întreruperi grave”, a adăugat directorul general al FMI. Un raport al Băncii Mondiale, publicat miercuri, a relevat că țările din Orientul Mijlociu au plătit deja un cost economic imediat și sever din cauza războiului. Se estimează că creșterea economică a regiunii va scădea cu 0,6 puncte procentuale, ajungând la 1,8% în 2026.

Guvernele pot interveni în diverse moduri, a subliniat Georgieva, dar trebuie evitate măsurile de control al exporturilor sau al prețurilor. Pe termen scurt, este recomandabil să se aștepte și să se evalueze evoluția situației geopolitice. Dacă așteptările de inflație se schimbă, băncile centrale trebuie să acționeze, prin majorarea dobânzilor, a concluzionat oficialul.

Sursa: Swissinfo.ch