O escaladare a conflictului din Iran ar putea declanșa o recesiune globală, inflație galopantă și turbulențe pe piețele financiare, avertizează Fondul Monetar Internațional (FMI). Instituția, cu sediul la Washington, a emis marți această alertă, subliniind impactul tot mai mare al tensiunilor din Orientul Mijlociu asupra economiei mondiale. FMI a redus previziunile de creștere economică pentru 2026, subliniind îngrijorările legate de instabilitate.
Marea Britanie, cel mai afectat stat G7
Raportul semestrial al FMI prognozează că Marea Britanie va suferi cea mai severă revizuire a creșterii economice, înregistrând totodată cea mai mare rată a inflației dintre țările G7 în acest an. Chiar dacă efectele creșterii costurilor energetice ar putea fi ținute sub control până în 2026, perspectivele rămân sumbre. În scenariul cel mai pesimist, denumit „scenariul grav”, care presupune un conflict prelungit și prețuri ridicate la energie, creșterea globală ar putea scădea sub 2% în 2026, ceea ce ar însemna o recesiune globală. O astfel de situație s-a mai produs doar de patru ori începând cu 1980.
Prețurile energiei au crescut constant în ultimele șase săptămâni, de la începutul conflictului dintre SUA-Israel și Iran. În cel mai rău caz, FMI estimează că petrolul ar putea ajunge la 110 dolari pe baril în acest an și la 125 de dolari pe baril în 2027. Creșterea prețurilor la petrol și gaze, blocarea Strâmtorii Ormuz și eșecul negocierilor de pace ar putea duce la o inflație globală de până la 6% anul viitor. Acest lucru ar putea determina băncile centrale să majoreze dobânzile.
Perspectivele economice globale, afectate
Miniștrii de finanțe și șefii băncilor centrale din întreaga lume s-au reunit la Washington pentru reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, unde fondul a subliniat că războiul a întunecat perspectivele de creștere globală. Importatorii de energie și țările în curs de dezvoltare sunt considerate a fi cele mai vulnerabile. SUA, de asemenea, va resimți efectele, FMI reducând prognoza de creștere economică pentru 2026 cu 0,1 puncte procentuale, până la 2,3%. Marea Britanie va înregistra, însă, cea mai drastică revizuire, cu o scădere a prognozei de 0,5 puncte procentuale, la 0,8%. Inflația ar putea urca la aproape 4%.
Ministrul de Finanțe al Regatului Unit, Rachel Reeves, va folosi reuniunile FMI pentru a îndemna țările să colaboreze pentru un răspuns coordonat. Reeves a declarat că „războiul din Iran nu este războiul nostru, dar va avea un cost pentru Regatul Unit”.
FMI prezintă trei scenarii posibile în raportul său „Perspectivele economice mondiale”. Chiar și un conflict de scurtă durată ar afecta creșterea economică și ar alimenta inflația. Economistul-șef al FMI, Pierre-Olivier Gourinchas, a precizat că „unele daune sunt deja făcute, iar riscurile de deteriorare rămân ridicate”. Într-o „prognoză de referință”, creșterea globală ar scădea de la 3,4% anul trecut la 3,1% în 2026. Inflația globală ar urca la 4,4%.
În cazul prelungirii conflictului, închiderea Strâmtorii Ormuz și deteriorarea suplimentară a instalațiilor de foraj ar perturba economia globală pentru o perioadă mai lungă. Într-un „scenariu nefavorabil”, creșterea economică ar scădea la 2,5% în acest an, iar inflația ar urca la 5,4%. În „scenariul grav”, creșterea economică globală s-ar prăbuși la aproximativ 2% în acest an. Inflația ar depăși 6%, forțând băncile centrale să majoreze ratele dobânzilor. FMI a subliniat că încetarea conflictului ar fi cea mai bună modalitate de a limita daunele economice și a îndemnat guvernele să se concentreze pe măsuri temporare și țintite.
Reuniunile de primăvară ale FMI și Băncii Mondiale, la care vor participa lideri financiari din întreaga lume, continuă la Washington.
