Aeroporturile din România au înregistrat o creștere semnificativă a traficului de pasageri în 2025, atingând aproape 28,5 milioane de călători, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. Aceasta marchează o urcare de aproape 10% față de anul anterior, indicând o redresare sustenabilă și o tendință de consolidare a legăturilor internaționale ale țării. În contextul dinamismului pieței aeronautice europene, România își menține poziția pe harta destinatiilor și hub-urilor de trafic regional, însă concentrarea traficului rămâne extrem de mare în cadrul câtorva aeroporturi cheie.
Piața aeriană românească: un monopol al aeroporturilor mari
Din totalul de optsprezece aeroporturi aflate în funcțiune pe teritoriul țării, numai șapte sunt clasificate ca internaționale, însă, în mod surprinzător, aproape 90% din traficul de pasageri se concentrează în cele mai mari două: Aeroportul Henri Coandă din București și Aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca. Potrivit datelor, Henri Coandă a gestionat singur peste 17 milioane de pasageri în 2025, fiind astfel cea mai aglomerată poartă de acces în România.
Această situație nu este una nouă, ci o continuare a tendințelor din ultimii ani, când capitala a dominat semnificativ traficul aerian. Soluțiile de ridicare a capacității și modernizare a infrastructurii aeroportuare din București au fost prioritare pentru autorități, în încercarea de a satisface interesul crescând pentru destinații europene, insulare și internaționale către și dinspre România.
Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor pentru pasageri
Odată cu creșterea numărului de pasageri, investițiile în infrastructură au fost consistente. Modernizarea terminalelor, extinderea pistei și digitalizarea serviciilor au fost printre măsurile adoptate pentru a face față volumului tot mai mare de trafic. În același timp, aeroporturile regionale precum cele din Timișoara, Sibiu sau Iași au depus eforturi pentru a-și crește capacitatea și a-și diversifica ofertele, însă acestea nu au reușit încă să spargă monopolul liderilor din București și Cluj.
La nivelul pieței, companiile aeriene au remarcat și ele o oportunitate de creștere. Contractele cu operatorii locali și strategia de extindere a rutelelor noi au fost stimulente pentru creșterea numărului de zboruri și itinerarii internaționale. Acest aspect a fost susținut și de o revenire a încrederii consumatorilor în călătoriile aeriene, după perioada de restricții globale generate de pandemie.
Perspectiva pe termen mediu și posibilitățile de diversificare
Analistii și reprezentanții industriei aeronautice consideră că, deși traficul din 2025 a înregistrat o creștere remarcabilă, rămâne mult loc pentru expansiune. Dezvoltarea infrastructurii în aeroporturile regionale și extinderea ofertelor low-cost ar putea fi factorii cheie pentru a dispersa traficul și a crea oulare de conexiune mai echilibrate în cadrul întregii țări. În plus, investițiile în digitalizare și servicii pentru pasageri vor continua să joace un rol vital în creșterea satisfacției clienților.
Pentru următorii ani, așteptările sunt de o consolidare a poziției României pe scena aeriană europeană, combinată cu eforturi de diversificare pentru a reduce dependența de câțiva jucători majori. În ciuda concentrării traficului, perspectivele de viitor indică o piață în plină evoluție, cu potențial de dezvoltare, susținut de investiții și de o dinamică economică în creștere.
Sursa: HotNews
