Parlamentul a adoptat un amendament crucial la legea bugetului pentru 2026, care limitează drastic controlul asupra banilor din Capitală, relansând disputele teritoriale din București. În ciuda referendumului recent, rămâne neclar dacă deciziile vor avea un impact complet asupra distribuției impozitelor, dar intențiile de reformă în administrație devin tot mai clare.
Amendament la bugetul pentru anul în curs: Bucureștiul păstrează cea mai mare parte din impozite
Joi, comisiile reunite de buget-finanțe au aprobat un amendament la legea pentru anul viitor, ce prevede redistribuirea impozitelor din București. Conform noului act normativ, 85% din impozitele pe venit provenite din Capitală vor rămâne în bugetul Primăriei Generale, urmând ca sumele să fie ulterior repartizate către administrațiile de sector.
Această modificare vine după referendumul organizat în mai 2024, unde bucureștenii au răspuns afirmativ la propunerea fostului primar general, Nicușor Dan, de a permite primăriei centrale să aprobe repartizarea taxelor și impozitelor între administrațiile locale din fiecare sector. Cu 64,39% dintre voturi în favoare, aceste rezultate indică o dorință clară de modernizare a gestionării financiare locale, dar amendamentul adoptat joi limitează totuși această voință la impozitele pe venit și nu asupra tuturor taxelor, precum cele pe proprietăți sau mașini, așa cum prevedea referendumul.
Dezbateri și controverse transpartinice
Inițiatorul amendamentului, Cătălin Drulă, membru USR, a declarat pe rețelele sociale că „A trecut un amendament la buget, un prim pas pentru implementarea referendumului pentru București. Doar pe 2026 și doar pentru o parte din venituri. Următorul pas: adoptarea legii inițiate de mine, pentru o soluție permanentă așa cum au votat bucureștenii.” Amendamentul a fost aprobat cu 32 de voturi, însă are valabilitate doar pentru anul în curs, pledând pentru o soluție structurală pe termen mai lung.
Această decizie a fost criticată de o parte a politicului, care atrage atenția că limitarea controlului asupra bugetului local poate afecta autonomia Capitalei și poate duce la conflicte politice între primărie și consiliul local, dar și între administrație și Guvern.
Legislația privind referendumul din București, în curs de finalizare
Un alt pas important în acest proces l-a constituit și legea care reglementează referendumul. În martie 2026, Cătălin Drulă a anunțat că proiectul său a trecut tacit de Senat, ceea ce înseamnă că nu a fost discutat în comisiile de specialitate, dar termenul de 60 de zile pentru adoptare tacită s-a consumat. Acum, legea se află pe masa Camerei Deputaților, unde va trebui dezbătută și votată pentru a deveni act normativ.
Drulă a făcut un apel către principalele formațiuni politice, PSD și PNL, pentru ca legea să fie dezbătută de urgență. El a subliniat importanța finalizării acestei proceduri pentru a soluționa definitiv problemele legate de gestionarea banilor capitalei, întărind ideea că această legislație ar fi o soluție stabilă și durabilă, în amintirea votului bucureștenilor.
Perspective și riscuri în gestionarea banilor Bucureștiului
Dacă amendamentul aprobat și legea în curs de adoptare au potențialul de a schimba modul în care Bucureștiul gestionează resursele, ele aduc și riscuri semnificative. Limiting controlul asupra următorilor pași financiari poate genera tensiuni între autoritățile centrale și cele locale, mai ales în contextul unei administrații metropolitane de mare complexitate și cu multiple interese politice.
De asemenea, criticii susțin că aceste modificări pot fi doar temporare și că, pentru o reformă adevărată, este nevoie de soluții legale și structurale mai profunde, care să îi asigure capitalei independența financiară și autonomia decizională. În același timp, politicienii din toată spectrul politic rămân reticenți, așteptând să vadă dacă aceste inițiative vor fi urmate de acțiuni concrete, sau dacă vor rămâne doar acte legislative în sertar.
Odată cu aceste evoluții, perspectiva unei București mai autonome, dar și a unui dialog mai clar între administrație și cetățeni, devine tot mai aproape de realitate sau, din contră, de o dispută politică acerbă. Rămâne de văzut dacă următoarele luni vor aduce și măsuri de reputație și echilibru, sau dacă, din nou, lupta pentru controlul banilor publici va jako presiune pe administrarea orașului.
Sursa: Buletin.de
