Conform Adevărul: Reforma Codului administrativ aduce modificări semnificative în structura administrației publice, vizând redefinirea funcțiilor, introducerea de noi niveluri de carieră pentru funcționarii publici de execuție și integrarea competențelor profesionale în fișele de post. Instituțiile publice au termen până la 1 ianuarie 2027 pentru a se conforma noilor reguli, unele dintre acestea implicând dispariția unor funcții și transformarea posturilor contractuale în funcții publice.
Bogdan Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, semnalează că aceste schimbări pot duce la apariția unor funcții de conducere noi, salarizate superior față de posturile pe care le înlocuiesc, antrenând astfel o posibilă creștere a cheltuielilor bugetare.
Dispar funcții și apar posturi de conducere superioare
Reorganizarea administrativă vizează eliminarea noțiunii de „birou” din structurile instituțiilor publice, o modificare care, potrivit lui Bogdan Fârșirotu, conduce la apariția sau extinderea funcțiilor de conducere de nivel superior, precum director adjunct sau director general adjunct. Aceste noi posturi vor fi, în general, mai bine remunerate decât șefii de birou pe care îi înlocuiesc.
Fârșirotu subliniază că, prin eliminarea structurilor de tip „birou”, se caută suplimentarea acestora prin crearea de noi posturi de conducere, ceea ce poate genera o creștere a cheltuielilor bugetare. Această analiză se înscrie în contextul modificărilor legislative anterioare, precum cele aduse prin Ordonanța de Urgență nr. 7/2026 și Legea nr. 165/2026, prezentate ca măsuri reformatoare în domeniul personalului din instituțiile publice.
Fișa postului, centrată pe competențe
O schimbare majoră introdusă de reformă privește fișa postului, care va include, pe lângă atribuții și responsabilități, și competențele profesionale necesare pentru ocuparea postului. Aceste competențe includ cunoștințe, atitudini, aptitudini și abilități, stabilite parțial prin lege și parțial la nivelul fiecărei instituții. Această modificare are impact și asupra procesului de evaluare a angajaților.
Cu toate acestea, Fârșirotu ridică problema capacității managerilor din administrație de a evalua corect aceste noi competențe complexe, avertizând că aplicarea formală a noilor prevederi nu va aduce beneficii. De asemenea, el atrage atenția că prevederile privind competențele se aplică, în prezent, selectiv, în special personalului din administrația publică centrală, nu și celui din administrația locală sau funcționarilor cu statute speciale.
Noi trepte de carieră pentru funcționarii de execuție
Funcționarii publici de execuție beneficiază de o extindere a parcursului profesional. Pe lângă cele patru grade profesionale existente (debutant, asistent, principal și superior), se introduc trei noi niveluri ierarhice în cadrul gradului profesional superior pentru clasa I. Acest lucru permite avansarea continuă a specialiștilor fără a fi necesară trecerea într-o funcție de conducere.
Această extindere a carierei înseamnă și o creștere a cheltuielilor bugetare, întrucât nivelul salarial crește odată cu promovarea în grad. Noul sistem este comparat cu nivelurile de servicii din transportul aerian, cu noi accesorii premium adăugate ultimului grad. Totuși, funcționarii din clasele a II-a și a III-a vor avea în continuare gradul profesional superior ca nivel maxim de execuție.
Termene de aplicare diferențiate și transformarea posturilor contractuale
Administrația publică locală va aplica anumite prevederi noi abia din 31 decembrie 2030, un termen mult mai îndepărtat comparativ cu cel al administrației centrale. Fârșirotu critică această abordare diferențiată, sugerând că va amâna pentru contribuabili rezolvarea problemelor legate de birocrație. De asemenea, funcționarii din administrația locală sunt scutiți, în această fază, de regulile privind fișele de post bazate pe competențe.
Reforma apropie regimul personalului contractual de cel al funcționarilor publici, reglementând condiții de clasificare, carieră și ocupare a posturilor aproape identice. Se creează, de asemenea, obligația transformării unor posturi contractuale în funcții publice, ceea ce va genera noi cheltuieli bugetare, salariile funcționarilor publici fiind semnificativ mai mari.
Începând cu 1 ianuarie 2027, funcția publică de expert din clasa I va dispărea, transformându-se în funcție de consilier, cu păstrarea gradului profesional. Aceeași transformare se aplică și unor funcții de inspector fără atribuții de control. Fârșirotu atrage atenția asupra utilizării tot mai largi a denumirii de „consilier” în administrație, ceea ce ar putea duce la o administrație cu mulți consilieri și puțini implementatori.
Introducerea a 18 „domenii funcționale” reprezintă o altă noutate, menită să coreleze structura de personal cu noile cerințe de competențe. Această organizare, deși formală, ar putea fi folosită și pentru redistribuirea posturilor între structuri. Fârșirotu critică, de asemenea, viteza cu care a fost adoptată ultima modificare legislativă, considerând că dezbaterile nu au fost suficient de transparente și consistente.
Sursa: Adevărul
