Zeci de inițiative civice din București și alte orașe din România se strâng pentru a cere autorităților locale legalizarea grădinilor comunitare pe domeniul public, un fenomen deja răspândit în multe capitale europene, dar încă interzis în țara noastră. Reforma propusă vine pe fondul unei realități în care cultivarea plantelor comestibile în spațiile urbane rămâne o practică limitată, chiar și atunci când există terenuri vacante sau abandonate. Rețeaua Grădinilor Comunitare, o structură nou-înființată, reunește 23 de organizații și grupuri civice, inclusiv cele active în Capitală, și militează pentru schimbarea acestei situații.
Răspândirea grădinilor informale în București și dorința de legalizare
Adrian Dohotaru, unul dintre membrii activi ai rețelei, explică clar că scopul inițiativei este de a legaliza cultivarea plantelor lunare și plantelor fructifere în spațiile publice. În prezent, cultivarea de alimente pe domeniul public este interzisă, iar acest fapt limitează accesul cetățenilor la un mod sănătos de viață, la apropierea de natură și la socializarea în aer liber. Pe lângă aceste argumente, dorința de a legaliza grădinile comunitare are legătură și cu educația și conștientizarea necesară pentru a promova practici sustenabile în urban.
Deși nu există încă reglementări clare, în București și în alte orașe mai mici, au apărut deja spații de grădinărit informal. Aceste mici oaze de verdeață, create ad-hoc de locuitori, sunt vizibile și adesea apar pe terenuri abandonate sau neadministrate, fapt la care rețeaua civică face referire ca la exemplul unei „rezistențe urbane”. Conform unui sondaj realizat pe aproape 2.000 de respondenți, cele mai populare spații verzi au devenit chiar grădinile și livezile comunitare, care în București și alte orașe se află în topul preferințelor pentru zonele de refugiu în natură.
Relația cu experiențele europene și costurile implementării
Rețeaua urmărește să se inspire din experiențele țărilor din vestul Europei, unde grădinile urbane au fost integrate de mult timp în peisajele citadine. În Germania, de exemplu, orașele dețin tradiții de secole în cultivarea spațiilor verzi utilizate pentru producție alimentară, iar în Polonia, milioane de cetățeni se implică activ în grădinăritul urban. În aceste state, legile locale și inițiativele comunitare susțin dezvoltarea și menținerea acestor spații, ceea ce lipsește în România.
Costurile pentru înființarea unei grădini comunitare, adaugă inițiatorii, pot fi relativ mici dacă autoritățile locale sunt receptive. În măsura în care primăriile pot oferi teren și, eventual, resurse precum apă, implicația financiară devine minimă, iar beneficiile – încărcate de simbolism educațional și de sănătate publică – devin evidente. Până în prezent, însă, reprezentanții rețelei civice au trimis solicitări oficiale către primăriile din București, Cluj-Napoca, Timișoara și Sibiu, însă nu au primit răspunsuri concrete.
Provocarea și viitorul cultivării urbane
Implicarea civică a început deja, în mod informal, prin crearea unor mici grădini pe domeniul public în diverse zone din București. Interesul cetățenilor pentru aceste spații este evident: un studiu indică faptul că aproximativ 15% dintre respondenți doresc ca astfel de spații, dedicate cultivării legumelor, fructelor sau plantelor ornamentale, să fie parte din peisajul urban ideal.
Pentru susținerea acestei mișcări, rețeaua civică a propus un model de regulament local, sprijinit pe experiența altor orașe europene, pentru autorizarea explicită a grădinilor comunitare pe domeniul public. În acest sens, vizează adoptarea unui plan pilot ce presupune amenajarea, începând cu anul 2026, a cel puțin zece astfel de spații în fiecare oraș. Inițiativa a fost deja transmisă și face parte dintr-un proces de dialog cu autoritățile.
Această mișcare civică continuă cu speranța de a crește conștientizarea și de a atrage sprijin pentru o reformă legislativă, care, pe termen lung, ar putea aduce un suflu nou orașelor românești. În timp ce autoritățile rămân încă reticente, experiențele europene și dorința pentru un stil de viață mai sănătos și mai conectat la natură pot juca un rol decisiv în schimbarea cadrului legal. Cu fiecare pas, grădinile urbane încep să prindă rădăcini în peisajul urban românesc, iar succesele din alte țări pot deveni ghid de urmat pentru administrațiile locale care doresc să ofere cetățenilor mai multă verdeață și autonomie în cultivarea propriilor alimente.
Sursa: Buletin.de
