Pasca, simbol al sărbătorilor Pascale în România, își are originile în tradițiile creștine timpurii. Acest desert festiv, preparat cu grijă în Sâmbăta Mare, este dus la biserică pentru a fi sfințit. Istoria pascăi este legată de pâinile ritualice, dar rețeta sa a evoluat, devenind un deliciu complex cu un aluat asemănător cozonacului și o umplutură bogată.
Rețetă pasca: tradiție și gust
Pentru a pregăti o pască tradițională, ingredientele sunt esențiale. Pentru aluat, sunt necesare 500 g de făină, 200 ml lapte călduț, 100 g zahăr, 2 ouă, 80 g unt topit, 25 g drojdie proaspătă, un plic zahăr vanilat, coajă rasă de lămâie și un praf de sare. Umplutura se prepară cu 500 g brânză dulce de vaci, 3 ouă, 120 g zahăr, 100 g stafide, 2 linguri smântână, 1 lingură griș, coajă rasă de lămâie și esență de vanilie.
Secretele bunicii: drojdie activată și frământare
Unul dintre secretele pentru un aluat pufos este activarea drojdiei. Aceasta se amestecă cu zahăr, lapte călduț și făină, apoi se lasă la dospit. După ce maiaua crește, aluatul se frământă îndelung și se lasă la dospit într-un loc cald. Frământarea îndelungată și dospirea adecvată sunt factori cheie. Aluatul dospit se întinde apoi într-o tavă rotundă tapetată cu hârtie de copt; o parte din aluat se păstrează pentru decor.
Brânza dulce se amestecă cu ouăle, zahărul, smântâna, grișul, stafidele și aromele. Compoziția se toarnă peste aluatul din tavă. Din aluatul rămas se formează un colac și, opțional, o cruce decorativă. Pasca se coace la 170–180°C timp de aproximativ 40–50 de minute, până când aluatul devine auriu și umplutura se încheagă. După coacere, pasca trebuie lăsată să se răcească complet înainte de a fi tăiată și servită.
Pasca cu brânză și stafide, parte integrantă a tradițiilor Pascale, continuă să fie un desert apreciat, iar rețetele transmise în familie păstrează gustul autentic al sărbătorii.
