Conform Go4IT: Rețeaua de internet „de cartier” din anii ’90, motorul economiei digitale românești
Tinerii români de după Revoluția din 1989 au pus bazele economiei digitale moderne a țării, construind rețele improvizate la nivel de cartier, potrivit unui material al „The Documentary Podcast” de la BBC. În timp ce statele occidentale beneficiau de infrastructuri dezvoltate, tineri pasionați din România au transformat cablurile de rețea și conexiunile improvizate în fundația accesului larg la internet.
După căderea regimului comunist, dorința de informare și conectare cu lumea exterioară a fost acută. Controlul strict al mass-mediei de stat, care oferea doar două ore de programe pe zi, a generat o sete de informații. Odată cu apariția calculatoarelor personale în anii ’90, tinerii au început să își conecteze echipamentele prin rețele locale, inițial pentru jocuri și partajarea de fișiere între vecinii de bloc din București.
Provocările financiare și soluțiile inventive
Abonamentele comerciale disponibile pe piață erau prohibitive, ajungând la sume de 200–300 de dolari pe lună, într-o perioadă marcată de inflație galopantă. Pentru a depăși aceste costuri, adolescenții pasionați de tehnologie și-au unit resursele. Au achiziționat conexiuni individuale și le-au distribuit apoi în întregi blocuri de locuințe, utilizând infrastructuri improvizate.
Aceste rețele, adesea alimentate de conexiuni trasate între clădiri de 10 etaje, au apelat la metode creative, uneori riscante, pentru a traversa spațiile publice. Roxana Ardeleanu, un pionier al acestor rețele, povestește cum foloseau obiecte simple, precum un cartof, prin care treceau cablul, pe care îl aruncau apoi către clădirea vecină, în speranța unei conectări reușite.
Zona gri a reglementărilor și evoluția spre fibră optică
Aceste operațiuni, desfășurate într-o zonă gri din punct de vedere al reglementărilor și fără o supraveghere oficială, s-au extins rapid. Inițiatorii se confruntau frecvent cu administratorii de clădiri, care refuzau găurirea pereților, determinându-i să întindă cablurile direct de la o fereastră la alta.
Până în 2006, București găzduia aproximativ 1.400 de astfel de rețele de cartier independente. Pe măsură ce concurența s-a acutizat și piața s-a maturizat, operatorii au început modernizarea sistemelor, trecând de la cablurile de cupru la fibra optică. Această tranziție a adus gospodăriilor românești viteze de internet superioare celor din majoritatea țărilor din Europa de Vest, la prețuri lunare accesibile.
Înaintea aderării României la Uniunea Europeană în 2007, autoritățile au demarat procesul de introducere în subteran a rețelei aeriene, considerate haotice. Noile reglementări și consolidarea pieței au dus la vânzarea majorității afacerilor operatorilor independenți către marii jucători de pe piața telecomunicațiilor, care dețin astăzi aproximativ 98% din piață. Chiar dacă numărul furnizorilor mici a scăzut sub 300, mișcarea populară din anii ’90 a transformat România într-un hub tehnologic important la nivel european.
Sursa: Go4IT
