Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, subliniază nevoia de pregătire mai bună pentru situații de urgență în sistemul sanitar românesc
Aflat într-o pauză de dialog cu oficiali europeni, ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, a evidențiat recent în discuțiile cu reprezentanți ai Agenției Europene pentru Pregătire și Răspuns în Situații de Urgență (HERA) și cu secretarul de stat Raed Arafat, importanța consolidării capacităților naționale de intervenție în crizele sanitare. În contextul tensionat al sistemului de urgență din România și a presiunii considerabile exercitate asupra unităților de primiri-urgențe, autoritățile recunosc la nivel european și național nevoie de schimbări structurale și strategice.
„Presiunea asupra unităților de primiri-urgențe persistă”
Deși sistemul sanitar românesc a făcut progrese în ultimii ani, situația rămâne dificilă mai ales în ceea ce privește felul în care sunt gestionate cazurile de urgență. Rogobete a subliniat faptul că „în sistemul nostru de sănătate există încă o presiune mare pe unitățile de primiri-urgențe.” Mulți dintre pacienți apelează la aceste servicii pentru probleme care, într-un sistem ideal, ar trebui tratate în ambulatoriu sau în alte linii de asistare primară. Acest lucru afectează nu doar timpul de reacție pentru cazurile grave, ci și capacitatea spitalelor de a răspunde prompt și eficient situațiilor critice.
Ministrul a reafirmat necesitatea unor măsuri de organizare riguroasă, a unor protocoale clare și a unei capacități de funcționare în condiții de presiune extremă. În opinia sa, în momentul în care intervine o criză, „fiecare minut contează”, iar sistemul trebuie să fie pregătit pentru a oferi răspunsuri rapide și eficiente. Astfel, o prioritate majoră devine asigurarea că „terapia intensivă trebuie să fie pregătită pentru pacient, nu pacientul să ajungă să aștepte terapia intensivă”, a explicat acesta pe contul de social media.
Dezvoltarea modelelor de urgență și parteneriatele internaționale
Un alt subiect de interes discutat în cadrul întâlnirii a fost nevoia de a dezvolta modele eficiente pentru gestionarea situațiilor de urgență la nivelul terapiei intensive. În plus, specialiștii au pus accent pe schimbul de expertiză și know-how, precum și pe valorificarea mecanismelor europene de sprijin în domeniul sănătății. România trebuie să se adapteze rapid la cerințele și standardele europene pentru a putea răspunde în mod adecvat crizelor sanitare, indiferent dacă acestea sunt generate de pandemii, dezastre naturale sau alte situații de urgență.
„Colaborarea dintre structurile de intervenție și sistemul de sănătate este esențială atunci când vorbim despre capacitatea unui stat de a răspunde eficient în situații de urgență”, a declarat Rogobete. El a subliniat că, deși țara poate dispune de mecanisme de intervenție bine puse la punct, precum dotare adecvată și forțe de intervenție, fără un sistem sanitar solid, aceste eforturi își limitează eficiența. În opinia ministrului, „fără un sistem de sănătate solid, capacitatea de răspuns rămâne limitată”, chiar dacă alte structuri pot funcționa exemplar.
România, în pas cu politicile europene pentru pregătirea pentru crize sanitare
Uniunea Europeană a creat de ani buni mecanisme de sprijin în domeniul sănătății, iar Agenția HERA este un pilon central în strategia europeană de pregătire pentru crize. Rolul acesteia vizează nu doar stabilirea unor colaborări eficiente, ci și dezvoltarea unor parteneriate durabile între statele membre, pentru a asigura o reacție coordonată în situații de urgență. Rogobete a explicat că HERA „a fost creată tocmai pentru a consolida această dimensiune la nivel european, prin dezvoltarea de parteneriate și prin susținerea proiectelor care cresc capacitatea sistemelor de sănătate de a răspunde în fața unor crize sanitare.”
El a reafirmat că, în cazul unei crize, pregătirea sistemului național și implicarea activă în proiecte și inițiative europene reprezintă cheia succesului. Deși nu există garantii totale în evitarea evenimentelor neprevăzute, un sistem de sănătate pregătit și bine coordonat poate schimba radical modul în care aceste situații sunt rezolvate.
Pe fondul pandemiei și a consecințelor devastatoare ale acesteia, autoritățile române au conștientizat mai mult ca niciodată importanța unor eforturi sustenabile și coordonate la nivel european. În timp ce cursa pentru întărirea infrastructurii și a resurselor sistemului sanitar continuă, perspectiva unei colaborări internaționale mai eficiente devine, din ce în ce mai clar, o prioritate strategică pentru România.
În următorii ani, accentul va fi pus pe implementarea rapidă a protocoalelor moderne, pe formarea continuă a personalului medical și pe dezvoltarea unor parteneriate solide care vizează întărirea răspunsului național în fața oricăror crize sanitare, inclusiv noi pandemii. În ciuda provocărilor, speranța este ca, odată cu consolidarea acestor alianțe și a infrastructurii, sistemul de sănătate românesc să devină mai rezilient, capabil să facă față oricărei situații de urgență, indiferent de amploare.
Sursa: Mediafax
