Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a reafirmat vineri angajamentul guvernului român de a reintra pe un drum al reformei reale în sistemul sanitar, în timp ce recunoaște dificultățile majore cu care se confruntă acest domeniu. Într-o intervenție dură și plină de claritate în cadrul emisiunii „Atitudini”, de la Gândul, ministrul a evidențiat principalele provocări cu care țara noastră trebuie să se confrunte pentru a redobândi încrederea cetățenilor în sistemul de sănătate.
Întărirea încrederii publice, prioritatea numaidecât
„Cred mult în gândirea de reașezare a unor lucruri. Nu plec de la principiul că totul este greșit și totul trebuie schimbat și nimic nu e bine. Ba din contră, sunt lucruri care funcționează, lucruri care arată bine, lucruri care sunt în transformare”, a spus Rogobete. Cu toate acestea, ministrul nu a ascuns faptul că impactul pandemiei de COVID-19 a fost devastator pentru încrederea populației în sistem. „Elementul esențial – și anume încrederea oamenilor în sistemul de sănătate, încrederea oamenilor în medicină și în terapiile moderne, încrederea oamenilor în medicația modernă – a avut de suferit după pandemie. Încă nu ne-am revenit”, a adăugat oficialul, care recunoaște că o serie de probleme endemice, precum percepția că pacienții deranjează atunci când accesează serviciile medicale, au accentuat această criză de încredere.
Cât despre comportamentul din relațiile cu personalul medical, Rogobete afirmă că violența și atitudinile necorespunzătoare devin tot mai frecvente și sunt simptomatice pentru emfaza problemei de bază: deficitul de încredere. „Medici bătuți în timpul gărzilor, atitudini necorespunzătoare și din partea medicilor către pacienți… toate acestea au la bază ceea ce am spus la început, și anume încrederea în sistem”, explica ministrul.
Reforma spitalelor: un proces de greu început, dar esențial
Un alt pilon al planului de modernizare al ministrului Rogobete ține de reorganizarea profundă a modului în care funcționează spitalele din România. Sistemul medical nu a mai fost reevaluat în modul și cu resursele necesare de peste trei decenii, fapt pentru care ministrul consideră că este imperativ să fie o reevaluare a modelului de administrare și funcționare.
„Un al doilea obiectiv și l-am început deja: reorganizarea modului în care funcționează spitalele din România. Gândiți-vă că aceste spitale nu au mai fost regândite, reorganizate. Modul în care se oferă serviciile nu au mai fost regândite și reorganizate de peste 30 de ani”, a menționat Rogobete, care susține că rând pe rând, aceste schimbări pot avea un impact major asupra calității actului medical și a satisfacției pacienților.
De altfel, descentralizarea administrativă, o măsură discutată intens în ultimii ani, stă în centrul acestor reforme. Însă, potrivit ministrului, lipsa instrumentelor eficiente de coordonare reprezintă cel mai mare obstacol pentru un sistem funcțional. „Eu nu vreau să iau la Ministerul Sănătății înapoi spitalele. Și ce îmi doresc și ce cred că ar fi normal – pentru că văd în modul în care funcționează lucrurile – este ca Ministerul Sănătății să poată avea o coordonare operativă, o coordonare a resursei umane, o coordonare a performanței în aceste unități sanitare.” Afirmând că nu intervine în managementul zilnic al spitalelor, Rogobete precizează că răspunde personal pentru problemele majore care apar, reafirmând totodată nevoia unor mecanisme eficiente pentru o guvernare mai bună.
Perspective pentru reformă și stabilizare
În ciuda acestor provocări, ministrul a subliniat disponibilitatea guvernului de a asigura fonduri și instrumente pentru reforme. Măsurile de reorganizare, modernizare și întărire a relației dintre medici și pacienți sunt vitale pentru stabilitatea și dezvoltarea pe termen lung a sistemului sanitar românesc.
Rezistența la schimbare, însă, rămâne un obstacol major. Totuși, plecând de la recunoașterea faptului că actualul sistem are nevoie de o reîmprospătare profundă, Rogobete anunță că reformele vor continua, cu un accent permanent pe responsabilitate, transparență și sustenabilitate. Încurajat de progresele limitate, dar semnele de reascultare a vocilor din sistem, planul guvernamental vizează nu doar restructurarea administrativă, ci și reconstrucția încrederii din temelie, element esențial pentru o șansă reală de redresare a sănătății publice în România.
Sursa: Mediafax
