Conform HotNews: Povara financiară suportată direct de români pentru serviciile medicale rămâne ridicată, aproape 28% din cheltuielile sistemului de sănătate provenind din surse private. Plățile directe din buzunar reprezintă a doua cea mai importantă sursă de finanțare, după contribuțiile obligatorii la asigurările de sănătate. Aceasta este una dintre concluziile principale ale raportului „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, realizat de Academia de Studii Economice (ASE) și Rețeaua de Sănătate Regina Maria.nnÎn 2025, numărul românilor care au plătit contribuția la asigurările sociale de sănătate (CASS) a depășit pragul de 50% din populație, ajungând la 9.664.268 de persoane. Ponderea banilor proveniți din CASS în finanțarea sistemului de sănătate a crescut de la 42,5% în 2023 la 51,2% în 2025.nnCu toate acestea, studiul subliniază că aceste contribuții obligatorii acoperă doar aproximativ jumătate din cheltuielile curente cu sănătatea, contrazicând percepția publică privind supra-finanțarea sistemului prin CASS. Potențialul de colectare din această sursă este, de asemenea, considerat a fi încă incomplet valorificat.nnStructura veniturilor pentru Fondul Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate în 2025 arată o pondere de 51,15% pentru CASS (65,46 miliarde lei). Subvențiile de la buget au reprezentat 5% (6,4 miliarde lei), taxa clawback 4,69% (5,99 miliarde lei), iar bugetul Ministerului Sănătății 9,73% (12,44 miliarde lei). Asigurările private și abonamentele de sănătate au cumulat 1,61% din total, în timp ce plățile directe din buzunar au atins 26,28% (33,63 miliarde lei).
Plățile directe, o povară financiară semnificativă
Concluzia principală a raportului este că românii continuă să suporte o povară financiară considerabilă pentru accesarea serviciilor medicale. Aproape 28% din cheltuielile totale cu sănătatea provin din surse private, incluzând plăți directe, abonamente și asigurări private. Plățile directe ale pacienților se mențin pe poziția a doua în ierarhia surselor de finanțare, după CASS.nnCea mai mare parte a acestor plăți directe se direcționează către medicamente și servicii ambulatorii, inclusiv cele stomatologice. Valoarea estimată a plăților directe din buzunar în 2025 este de 33,64 miliarde lei, o creștere de aproximativ 13,4% față de 2023, când suma a fost de 29,66 miliarde lei. Ponderea acestor plăți în cheltuiala totală cu sănătatea a scăzut ușor, de la 29,9% în 2023 la 26,28% în 2025, dar nivelul rămâne ridicat comparativ cu alte state europene.nnÎn același timp, valoarea abonamentelor de sănătate a crescut cu 49,1% în aceeași perioadă, ajungând la 1,44 miliarde lei, iar asigurările private de sănătate au înregistrat o creștere de 38,2%, atingând 633 milioane lei. Cu toate acestea, împreună, aceste două surse private totalizează doar 1,61% din cheltuielile generale cu sănătatea.
Reducerea dependenței de subvențiile de stat și efectele reformei
Raportul indică o dependență mai mică a bugetului sănătății de subvențiile de la stat. Subvențiile de la bugetul de stat către Fondul Național Unic al Asigurărilor de Sănătate au scăzut cu 28,4% între 2023 și 2025, ajungând la 6,4 miliarde lei. Ponderea lor în cheltuielile totale cu sănătatea s-a redus de la 9% la 5%.nnUn efect secundar al reformei sistemului de anul trecut, care a eliminat 8 categorii de la excepția de la plata CASS, este creșterea numărului de persoane neasigurate. Acestea au ajuns la 2,92 milioane, cu 511.000 mai multe decât în anul precedent. Peste 95% dintre aceste persoane au sub 60 de ani și fac parte din populația activă, nu din categoriile vulnerabile. Autorii studiului recomandă ca protecția categoriilor vulnerabile să fie finanțată explicit prin transferuri de la bugetul de stat, nu prin exceptări care erodează veniturile fondului de asigurări.nnAsigurarea voluntară în sistemul de asigurări sociale de sănătate, în valoare de 2.430 lei pe an, a înregistrat o aderență modestă. Doar 4,6% din foștii coasigurați au optat pentru această variantă, iar numărul total al persoanelor care plătesc voluntar CASS a ajuns la 327.351, o creștere de 120.000 față de 2024.
Sursa: HotNews
