România se află în pragul unui moment critic în ceea ce privește eforturile de împădurire, un demers esențial pentru protejarea mediului și combaterea efectelor schimbărilor climatice. Deși țara avea la dispoziție fonduri europene semnificative pentru plantarea a 18.000 de hectare de pădure prin programul Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), realitatea din teren rămâne departe de aceste așteptări. Cu doar câteva zile înainte de finalizarea acestui program, suma efectiv împădurită de România nu depășește 11.000 de hectare, ceea ce indică o rată de utilizare extrem de scăzută a fondurilor disponibile.
Pentru a evita sancțiuni din partea Comisiei Europene, țara trebuie să împădurească încă 7.000 de hectare până la sfârșitul perioadei de finanțare. În ciuda potențialului, eforturile din județul Ilfov, adiacent capitalei, au fost inexistente, aici nefiind plantat nici măcar un copac. Conform datelor oficiale, în acest județ, doar 16% din suprafață este acoperită de păduri, iar în ultimii ani, neimplicarea autorităților locale în proiecte de împădurire a fost vizibilă. Motivul principal invocat de specialiști și organizații de mediu este că terenurile din zonă sunt percepute din punct de vedere imobiliar drept oportunități de investiții, ceea ce împiedică implementarea proiectelor de împădurire.
„Din păcate, odată cu terminarea PNRR-ului care este acum în ultimele etape, România ca de prea multe ori pierd o șansă istorică. Numai aici în Ilfov nu au fost accesate niciun fel de fonduri pentru împăduriri. UAT-urile nu au făcut asta și cred că are legătură și cu faptul că în general aceste terenuri sunt văzute, sunt privite dintr-un punct de vedere imobiliar”, a declarat pentru o publicație locală Alex Găvan, fondator al inițiativei Centura Verde.
De cealaltă parte, legislația recent modificată aduce un suflu nou pentru protejarea pădurilor din județ. Noua versiune a Codului Silvic, în vigoare din ianuarie 2025, interzice exploatarea comercială a pădurilor din Ilfov, permițând doar tăieri de întreținere, regenerare sau reconstrucție ecologică. Aceasta reprezintă o veste bună pentru conservarea ecosistemului, însă rămâne de văzut dacă măsurile vor fi suficiente pentru a impulsiona replantarea și gestionarea durabilă a pădurilor.
Pe lângă legi, proiecte precum Centura Verde București-Ilfov capătă o susținere concretă prin protocolul semnat între Primăria Capitalei și Fundația Centura Verde. Acest parteneriat marchează începutul implementării unui plan strategic pentru realizarea unor spații verzi de-a lungul centurilor de circumscripție ale Bucureștiului, o inițiativă menită să contribuie la îmbunătățirea calității aerului și la creșterea calității vieții locuitorilor din zonă. În cadrul acordului, a fost constituit un Comitet de Coordonare, responsabil pentru stabilirea direcțiilor și monitorizarea implementării proiectului, precum și pentru identificarea resurselor financiare necesare.
Trecerea acestei inițiative în faza operatională semnalează un angajament concret față de crearea unor spații verzi urbane, însă provocările financiare și de coordonare rămân semnificative. În timp ce autoritățile și organizațiile civice își unesc forțele pentru promovarea proiectelor de mediu, perspectiva pe termen mediu rămâne incertă, dar plină de promisiuni. Într-un context global de schimbări climatice accelerate, eforturile de împădurire și de protejare a zonelor verzi din România devin mai critice ca niciodată, iar rezultatele acestor inițiative vor fi cu atât mai importante pentru generațiile viitoare.
Sursa: Buletin.de