București – România este cea mai expusă țară din Europa Centrală și de Est (ECE) la consecințele războiului din Orientul Mijlociu, potrivit unei analize a grupului bancar austriac Erste, prezent în România prin banca BCR. Vulnerabilitatea țării este amplificată de deficitul public ridicat și măsurile luate pentru diminuarea acestuia.
Prognoze economice revizuite
Într-un scenariu pesimist, care implică o escaladare a conflictului sau o blocadă prelungită în strâmtoarea Hormuz, România riscă o recesiune. Drept urmare, banca a redus prognoza de creștere economică a ROMÂNIEI la 0,3%, de la 1% anterior. Această revizuire negativă evidențiază sensibilitatea economiei românești la tensiunile geopolitice și la măsurile de austeritate internă.
Potrivit analizei, inflația rămâne o problemă în întreaga regiune, chiar dacă prețul petrolului a scăzut sub 100 de dolari americani pe baril, în urma armistițiului din Orientul Mijlociu. Inflația medie în România, Polonia, Ungaria, CEHIA, SLOVACIA, Bulgaria, CROAȚIA și SLOVENIA este acum estimată la 3,8%, comparativ cu 3,2% anterior, ceea ce reduce șansele de reduceri ale ratelor dobânzilor cheie în viitorul apropiat.
Inflația în România a urcat la 9,9% în martie, după cinci luni de scădere lentă, parțial din cauza războiului din Iran, deși impactul acestuia asupra întregului lanț rămâne limitat. Aceste date sugerează o presiune persistentă asupra prețurilor, care obligă băncile centrale din regiune să mențină politica monetară restrictivă.
Măsuri interne și riscuri externe
În acest context, băncile centrale din regiune sunt așteptate să mențină ratele dobânzilor la nivelurile actuale. România este singura excepție, unde analiștii încă văd o posibilă reducere modestă de 0,25%, dar doar spre sfârșitul anului, cel mai probabil în noiembrie. Această posibilitate reflectă speranțele pentru o stabilizare graduală a economiei românești.
Pe partea de creștere economică, revizuirile sunt relativ mici în majoritatea țărilor din regiune, dar România iese în evidență negativ. Estimarea pentru 2026 a fost redusă semnificativ, de la 1% la doar 0,3%, indicând o stagnare economică. Aceasta reflectă impactul combinat al factorilor externi și interni asupra evoluției economice a țării.
Spre deosebire de alte state, slăbiciunea ROMÂNIEI nu este legată doar de contextul extern, ci și de factori interni, cum ar fi pachetul de consolidare fiscală, care reduce consumul și investițiile, conform Erste. Economiștii Erste au subliniat că „România a fost cea mai expusă la recesiunea ciclică (indiferent de război), deoarece pachetul de consolidare fiscală apasă asupra activității economice”. Această combinație de factori amplifică vulnerabilitatea ROMÂNIEI la șocurile externe.
Potrivit raportului, o posibilă escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu sau blocaje persistente în transportul petrolului prin strâmtoarea Hormuz ar menține prețurile energiei ridicate și ar afecta puternic creșterea economică. În acest caz, România ar intra în recesiune, fiind cea mai afectată economie din regiune. Riscurile rămân ridicate, iar starea fragilă a economiei românești o face mai vulnerabilă decât alte state din regiune.
