România rămâne pe prim-planul Europei în ceea ce privește inflația, înregistrând unele dintre cele mai ridicate rate din Uniunea Europeană. În timp ce zona euro se apropie de o stabilitate relatifă, cu o inflație estimată la 1,9% pentru februarie 2026, țara noastră se confruntă cu creșteri de prețuri ce depășesc cu mult acest nivel, semnalând o presiune inflaționistă persistentă și o economie care încă resimte impactul unor factori diverși.
Creșterea costurilor în România: o diferență clară față de Europa de Vest
Ultimele date publicate de Eurostat indică un indice al prețurilor de consum în România de 104,61 puncte în ianuarie 2026, comparativ cu 100 în anul precedent. Aceasta înseamnă că prețurile în medie sunt mai mari cu peste 4% față de anul anterior, o creștere considerabilă dacă ne raportăm la evoluția din alte state europene. Spre exemplu, majoritatea țărilor din vestul continentului au înregistrat creșteri minore, populația simțind o inflație aproape de nivelul normal de 1-2%, ceea ce indică o stabilitate mai mare și o economie mai echilibrată.
Diferența se accentuează atunci când analizăm structura creșterii prețurilor: România resimte o creștere mai rapidă în domeniul serviciilor, care înregistrează cele mai mari creșteri anuale, în timp ce în majoritatea celorlalte state, aceste creșteri sunt mai moderate. În Franța, de exemplu, inflația anuală se situează în jur de 1,1%, iar în Germania, în jur de 2%. O evoluție similară o înregistrează și țări din Europa Centrală, precum Slovacia, cu circa 4%, sau Croația, aproape de 3,9%.
Factorii care contribuie la diferențe și impactul asupra cetățenilor
Diferit de alte economii europene, unde fluctuațiile prețurilor sunt în general moderate, România se află încă sub presiunea creșterii costurilor, o realitate ce afectează direct factura la joasă. În comparație cu vecinii din Est, Bulgaria are o inflație de aproximativ 2%, iar Ungaria, în jur de 3-4%, fiind astfel mai puțin vulnerabilă la fluctuațiile prețurilor. În Polonia, creșterea prețurilor se situează în jurul a 2%, fiind totodată sub nivelul înregistrat în România, ceea ce sugerează o evoluție încă diferită pentru fiecare economie.
La nivelul Uniunii Europene, structura inflației indică o presiune mai mare din partea creșterii prețurilor la servicii, care ajunge la 3,4% anual. În același timp, prețurile la energie continuă să scadă, cu o reducere de aproximativ 3,2%, temperând astfel creșterea totală a inflației. Această dinamică reflectă o economie europeană în schimbare, unde fluctuațiile pieței energetice și schimbările în sectorul serviciilor preiau o parte din impactul inflației asupra consumatorilor.
Cât de mult s-au scumpit alimentele și produsele de bază
Unele categorii de produse resimt în mod special presiunea inflaționistă. În cazul alimentelor, alcoolului și tutunului, creșterea anuală ajunge la aproximativ 2,6%, ceea ce, deși relativ moderată comparativ cu alte variabile, contribuie totuși la dificultățile zilnice ale românilor. Bunurile industriale non-energetice se scumpesc cu 0,7%, indicând o stabilitate mai mare în acest sector, dar și o creștere a costurilor de trai care nu poate fi ignorată.
Pentru familiile din România, aceste creșteri de prețuri au un efect direct asupra bugetului, lipsind de o percepție de stabilitate, care pare în continuare departe. Economiștii atrag atenția că, dacă tendințele actuale vor continua, adaptarea la un nivel mai ridicat al inflației va deveni o prioritate pentru guverne și politicile economice.
În timp ce alte state europene reușesc să taie din presiunea inflaționistă și să stabilească un echilibru pe termen mediu, România încă se confruntă cu provocări care necesită soluții concrete pentru reducerea thesei din creșteri și promovarea unei stabilități sustenabile, ce va putea proteja mai bine puterea de cumpărare a cetățenilor în anii următori.
Sursa: Descopera
