Ministerul Energiei solicită Comisiei Europene amânarea accesului României la fondurile europene de 6 miliarde de euro destinate Fondului Social pentru Climă (FSC). Motivul invocat de autorități este necesitatea protejării populației în fața potențialelor creșteri de prețuri la energie și combustibili. Această decizie ar putea întârzia implementarea noului sistem european de comercializare a certificatelor de emisii de carbon, cunoscut sub numele de ETS2, care va impune taxe suplimentare.
Impactul potențial al ETS2 asupra prețurilor
Extinderea sistemului european ETS (Emissions Trading System) prin introducerea ETS2 vizează includerea unor noi sectoare, precum transportul rutier și încălzirea clădirilor, în mecanismul de taxare a emisiilor de carbon. Potrivit estimărilor Ministerului Energiei, aplicarea ETS2 ar putea majora prețurile carburanților. În scenariul de bază, se estimează o creștere de 0,7-0,8 lei/litru fără TVA. În scenariile mai pesimiste, creșterea ar putea ajunge până la 1,18 lei/litru pentru motorină și 1,15 lei/litru pentru benzină. Costurile gazelor naturale ar putea crește, de asemenea, cu până la 30% în anumite situații.
Uniunea Europeană a creat Fondul Social pentru Climă, în valoare de 86,7 miliarde de euro, pentru a sprijini cetățenii în tranziția către energie verde. România ar putea beneficia de aproximativ 6 miliarde de euro din acest fond, destinat finanțării unor măsuri precum izolarea locuințelor, instalarea pompelor de căldură și dezvoltarea transportului public ecologic. Cu toate acestea, accesul la fonduri este condiționat de implementarea ETS2, care devine obligatoriu din 2027. Ministerul Energiei propune amânarea aplicării sistemului până în 2030, reducând astfel perioada în care România poate accesa fondurile.
Reacțiile și riscurile asociate amânării
Ministerul Energiei argumentează că impactul ETS2 asupra populației ar fi imediat, conducând la creșterea prețurilor la energie și combustibili. Aceasta ar putea exacerba inflația și sărăcia energetică. Autoritățile susțin, de asemenea, că România nu este pe deplin pregătită pentru implementarea ETS2, invocând necesitatea de a consolida infrastructura administrativă și de a proteja consumatorii vulnerabili. Potrivit estimărilor, implementarea ETS2 ar putea genera un cost suplimentar de 1,8-2 miliarde de euro anual, cost care ar urma să fie suportat inițial de furnizori și ulterior transferat consumatorilor.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a criticat decizia de amânare, considerând-o contraproductivă. El a subliniat că autoritățile au corespondat cu Comisia Europeană pe această tema, dar nu sunt pregătite la nivel național. Amânarea propusă de Ministerul Energiei ar putea pune în pericol accesul României la fondurile europene și ar putea întârzia măsurile necesare pentru combaterea schimbărilor climatice.
Ministrul Energiei a recunoscut, de asemenea, că există un risc juridic real ca amânarea să determine declanșarea unei proceduri de infringement din partea Uniunii Europene. Ministerul subliniază necesitatea unor evaluări suplimentare asupra impactului economic și social al ETS2 pentru a asigura o tranziție echilibrată și sustenabilă.
În prezent, Ministerul Energiei analizează impactul acestei decizii și negociază cu Bruxellesul pentru a găsi o soluție care să minimizeze efectele potențial negative asupra cetățenilor și economiei.
