Conform Economistul.ro: România exportă energie ieftină către Bulgaria în timpul zilei, când producția fotovoltaică este excedentară, și este obligată să cumpere curent scump seara, la vârf de consum, din cauza lipsei strategice de capacități de stocare. Această dependență de condițiile meteorologice și de vecini demonstrează o lipsă de viziune pe termen lung în sectorul energetic românesc.
Lecția bulgară în stocarea energiei
Spre deosebire de România, Bulgaria a adoptat o abordare eficientă în privința stocării energiei, devenind un lider regional. Prin eliminarea barierelor birocratice și recunoașterea entităților de stocare ca participanți independenți pe piață, Sofia a stimulat investițiile. Guvernul bulgar a direcționat 600 de milioane de euro din fonduri PNRR către proiecte comerciale de stocare pe bază de baterii, inclusiv cele co-locate cu parcuri solare.
În plus, Bulgaria a conservat și dezvoltat infrastructura de hidrocentrale cu acumulare prin pompare. Complexul Chaira, cu o capacitate de 864 MW, alături de alte centrale similare din regiunea Rila-Rhodopi, oferă o capacitate flexibilă esențială. Aceste instalații funcționează pe principiul pompării apei din lacul inferior în cel superior în perioadele cu energie ieftină, eliberând-o ulterior prin turbine la vârf de cerere, generând astfel profit și stabilitate energetică.
Proiectul Tarnița-Lăpuștești, un vis administrativ
România, în ciuda potențialului hidrologic și geografic, nu dispune de nicio hidrocentrală cu acumulare prin pompare operațională. Proiectul Tarnița-Lăpuștești, conceput acum peste patru decenii, a rămas blocat în stadiul de intenție, fiind subiectul unor dezbateri ciclice fără rezultate concrete. Lipsa unei astfel de infrastructuri reprezintă o lacună strategică, costisitoare pe termen lung.
Consecințele acestei inacțiuni se resimt direct în facturile cetățenilor și în balanța comercială. În zilele cu producție fotovoltaică ridicată, surplusul de energie românesc este exportat către Bulgaria la prețuri derizorii, uneori chiar negative. Ulterior, Bulgaria revinde această energie pe piața internă românească, la prețuri mult mai mari.
Priorități reale pentru securitatea energetică
Abordarea problemelor energetice trebuie să pornească de la nevoile reale ale cetățenilor. Înainte de a discuta despre strategii complexe de mediu sau obiective climatice ambițioase, este esențial ca populația să aibă acces la energie la prețuri accesibile. Dependența de exportul de energie ieftină și importul de energie scumpă subminează atât securitatea energetică, cât și puterea de cumpărare a românilor.
Pentru a ieși din acest cerc vicios, sunt necesare decizii clare și rapide. Reglementarea pieței de stocare trebuie simplificată, recunoscând bateriile și capacitățile de pompaj ca participanți independenți. Fondurile europene trebuie direcționate prioritar către proiecte comerciale de stocare, similar modelului bulgar. De asemenea, proiectul Tarnița-Lăpuștești necesită deblocarea și transformarea într-un șantier activ, cu finanțare public-privată și un calendar transparent. Doar o țară capabilă să-și asigure independent energia poate discuta cu adevărat despre reziliență.
Sursa: Economistul.ro
