Banca Națională a României (BNR) menține dobânda de politică monetară la 6,5%
București – În ședința din 7 aprilie, Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%. Decizia vine în contextul în care instituția observă presiuni dezinflaționiste din partea cererii agregate, dar și efecte inflaționiste cauzate de criza din Orientul Mijlociu, care ar putea accelera inflația în trimestrul al doilea.
Inflația anuală a continuat să scadă lent în primele două luni ale anului 2026, ajungând la 9,31% în februarie, de la 9,69% în decembrie 2025. Inflația de bază CORE2 ajustată a stagnat, înregistrând o ușoară scădere la începutul anului, ajungând la 8,3% în februarie 2026, față de 8,5% în decembrie 2025. Prognoza de inflație, realizată înainte de izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, estima o inflație de 3,9% la sfârșitul anului, după ce efectele de bază urmau să se disipeze în a doua jumătate a anului.
Perspectivele inflaționiste și criza din orientul mijlociu
Potrivit evaluărilor BNR, inflația anuală va crește în trimestrul al doilea al acestui an, depășind nivelurile anticipate anterior. Acest lucru se datorează în principal influențelor așteptate dinspre scumpirea combustibililor, pe fondul creșterilor semnificative ale prețurilor la petrol și gaze naturale, accentuate de războiul din Orientul Mijlociu.
Combinația dintre incertitudinile interne legate de continuarea consolidării fiscale și riscurile externe asociate evenimentelor din Orientul Mijlociu, cu efecte potențiale asupra dinamicii economiilor și a inflației în Europa și la nivel global, precum și asupra percepției de risc în regiune, cu impact asupra costurilor de finanțare, sugerează că o reducere a dobânzii ar trebui amânată. BNR subliniază importanța menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, contribuind totodată la o creștere economică durabilă. Analistii Erste Group au revizuit estimările de inflație pentru finalul anului, ajungând la 5,1% față de 4,6%.
Efecte economice și măsuri de redresare
Ultimele date indică o ușoară revenire a activității economice în primul trimestru al anului 2026, comparativ cu trimestrul precedent, asociată, însă, cu o nouă scădere a dinamicii anuale a PIB-ului, pe fondul evoluțiilor relativ similare în componentele cererii agregate și în principalele sectoare. Vânzările cu amănuntul și volumul serviciilor către populație au înregistrat un declin anual mai pronunțat în ianuarie 2026, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcții a continuat să scadă rapid. Producția industrială a înregistrat o contracție anuală semnificativă.
Consolidarea bugetară inițiată în 2025 va spori presiunile dezinflaționiste, mai ales din partea cererii agregate, cu implicații favorabile asupra așteptărilor inflaționiste și va conduce la ajustarea în continuare a deficitului de cont curent. Absorbția și utilizarea fondurilor UE, în special a celor din PNRR, sunt esențiale pentru a contrabalansa efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv tranziția energetică.
Incertitudinile legate de războiul din Orientul Mijlociu și de criza energetică globală reprezintă riscuri pentru activitatea economică și inflație, afectând puterea de cumpărare a consumatorilor, activitatea și profiturile firmelor, dar și dinamica economiilor și inflația în Europa și la nivel mondial.
În contextul politic actual, Ilie Bolojan conduce guvernul, Nicușor Dan este președintele țării, iar Marcel Ciolacu este președintele PSD.
