Datele oficiale ale Uniunii Europene arată că România conduce detașat clasamentul statelor membre în ceea ce privește relocarea start-up-urilor finanțate prin fonduri de venture capital, cu un procent de 14,9%. Acest nivel este cel mai ridicat din blocul comunitar. Fenomenul ridică semne de întrebare asupra atractivității țării pentru companiile inovatoare.
România, campioană la exodul start-up-urilor
Studiul, realizat de Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei Europene, arată că România este urmată la o distanță considerabilă de Bulgaria (8,8%) și Lituania (7,7%). În contrast, economii mature precum Italia și Spania înregistrează rate de relocare mult mai scăzute, de 1%, respectiv 1,9%. Cercetarea a analizat aproape 17.000 de start-up-uri finanțate prin capital de risc și le-a comparat cu cele care nu au beneficiat de astfel de finanțări.
La nivel european, relocarea este un fenomen relativ limitat. Între 3,3% și 4,3% dintre start-up-urile susținute de venture capital își mută operațiunile în alte țări. În cazul companiilor fără finanțare de tip VC, rata scade la doar 0,3%-0,5%, sugerând un rol important al investitorilor în această decizie.
Aproape trei sferturi dintre start-up-urile europene care se mută aleg Statele Unite, în special hub-uri precum Silicon Valley, zona Boston sau New York. Presiunea investitorilor, în special a fondurilor americane, este un factor major: aceștia preferă ca firmele în care investesc să fie înregistrate în SUA, unde cadrul legal este familiar, iar oportunitățile de exit sunt mai numeroase.
Factori determinanți și consecințe
Lipsa finanțărilor mari și accesul dificil la piețe sunt principalele motive pentru relocare. Companiile susținute de venture capital sunt cele mai expuse mutării, tocmai pentru că au ambiții de scalare rapidă. Ecosistemele mai dezvoltate, precum cele din Franța, Germania sau Olanda, reușesc să păstreze mai bine start-up-urile în interiorul granițelor.
Un alt factor important îl reprezintă natura companiei. Sectoare precum serviciile IT și științele vieții înregistrează rate mai ridicate de relocare. Acestea au mai puține constrângeri legate de infrastructură, spre deosebire de industria prelucrătoare sau de start-up-urile din domeniul tehnologiilor avansate, care necesită investiții mari în echipamente.
Deși fenomenul este adesea perceput ca o pierdere pentru economiile locale, impactul nu este întotdeauna negativ. Aproximativ 3% dintre companiile relocate își închid complet operațiunile din țara de origine. Majoritatea aleg o relocare parțială, mutând sediul central în străinătate, dar păstrează echipe, operațiuni sau activități de cercetare în țara de origine.
Recomandări pentru viitor
Autorii studiului recomandă factorilor de decizie să sprijine start-up-urile în eforturile lor de extindere pe piețele externe, urmărind în același timp menținerea în Europa a activităților cu valoare adăugată ridicată. Printre recomandări se numără îmbunătățirea accesului la finanțare, dezvoltarea unor fonduri europene competitive, eliminarea barierelor din piața unică și crearea unui regim corporativ unitar la nivelul UE.
Conform raportului, Europa ar trebui să se concentreze pe oferirea mai multor opțiuni de ieșire, inclusiv prin fuziuni și achiziții realizate de marile companii europene. European Innovation Council a început deja să implementeze unele măsuri, inclusiv programe dedicate țărilor cu ecosisteme mai puțin dezvoltate. Comisia Europeană pregătește lansarea unui fond de tip „Scaleup Europe”, menit să susțină investiții mai mari.
Aproximativ 30% dintre unicornii europeni, start-up-uri evaluate la peste 1 miliard de dolari, și-au mutat sediul în afara Europei în perioada 2008–2021, ceea ce confirmă tendința de migrare a companiilor cu cel mai mare potențial.
