România se confruntă cu un decalaj alarmant în gestionarea deșeurilor, în ciuda eforturilor exprimate de autorități. Cu o rată de reciclare de doar 12,12%, țara depășește cu mult limitele acceptabile, 88% din deșeuri nereciclate fiind încă depozitate sau aruncate în condiții necontrolate. Situația devine și mai gravă dacă avem în vedere faptul că 74% dintre aceste deșeuri sunt depozitate fără tratament adecvat, ceea ce plasează România cu un pas aproape periculos de infringementul european, subliniind lipsa progresului în atingerea obiectivelor asumate.
În ultimul an, autoritățile au intensificat controalele și sancțiunile. Potrivit oficialilor, Garda de Mediu a aplicat sancțiuni de peste 25 de milioane de lei în 2025, iar au fost înaintate 18 sesizări penale, inclusiv pentru primari care au refuzat să permită controale. „Doi dintre primari au beneficiat de o sesizare penală pentru că au refuzat efectiv controlul. Pentru mine a fost un șoc. Azi-dimineață am aflat despre aceste incidente și am constatat că, pe măsură ce crește numărul de controale, și sancțiunile, procentul de reciclare scade”, a declarat Andrei Rudolf Corlan, comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu (GNM).
Sub presiunea acestor cifre negative, oficialii încearcă să găsească soluții inovatoare și o abordare mai integrată pentru gestionarea deșeurilor. Corlan a subliniat că, pentru a avea rezultate cu adevărat eficiente, este nevoie de o colaborare solidă între autorități, mediul de afaceri și societatea civilă. El a explicat că, de fiecare dată, acești actori transmit mesaje similare, însă abordările sunt diferite. „Noi, ca inspecție, vorbim despre ceva, Ministerul Mediului, ca inițiator de politici publice, vorbește despre aceleași lucruri, dar dintr-un alt unghi, societatea civilă despre aceleași chestiuni, dar dintr-un alt unghi, mediul de afaceri despre aceleași teme în alt mod. Tocmai de aceea, abordarea trebuie să fie una integrată”, a spus oficialul.
Un context mai amplu îl reprezintă numeroasele reforme și inițiative lansate în ultimii ani, menite să pună pe revoluție sistemul național de gestionare a deșeurilor. În 2012, Garda de Mediu a suferit o reorganizare semnificativă, urmată apoi de o serie de măsuri pentru alinierea la standardele internaționale, precum cele impuse de OCDE în contextul aderării României la Organizație. Anul 2025 a marcat un pas important către transparență, odată cu publicarea ghidurilor pentru deschiderea de afaceri cu impact asupra mediului, o inițiativ menită să sprijine mediul privat în conformarea cu noile reglementări.
Managementul deșeurilor, însă, rămâne o provocare constantă. Problematica exploatării legale a agregatelor din balastiere și protejarea speciilor vulnerabile au fost și continuă să fie subiecte naționale sensibile, constatate ca fiind în mare parte nerezolvate. Pentru aceste zone, oficialii anunță că în 2026 vor fi implementate măsuri concrete, pentru a limita deficitele actuale și pentru a acționa preventiv.
La nivelul evenimentului organizat recent cu ocazia Zilei Gărzii Naționale de Mediu, discuțiile au relevat o anumită conștientizare a faptului că, indiferent de actor, toți partenerii trebuie să contribuie la schimbare. „Este interesant de observat că de fiecare dată spunem lucruri dorindu-ne aceleași lucruri, dar abordarea este diferită”, a menționat Corlan, accentuând necesitatea unei colaborări solide și a unei viziuni comune pentru a schimba cursul perilosp acestei crize ecologice.
Deși cifrele actuale nu indică un progres notabil, oficialii rămân optimiști că, odată cu finalizarea și implementarea noilor Planuri Naționale de Gestionare a Deșeurilor, situația se va îmbunătăți. Prioritatea este acum consolidarea unui sistem integrat, capabil să asigure atât protecția mediului, cât și dezvoltarea sustenabilă, în așteptarea măsurilor concrete programate pentru anul viitor.
Sursa: Economica
