Legislația privind Codul de Amenajare a Teritoriului, Urbanism și Construcții se află într-o sterpitudine birocratică, punând în pericol accesarea fondurilor europene în valoare de peste un miliard de euro pentru România. Proiectul, adoptat de Guvern în martie 2023 și transmis Parlamentului în aprilie același an, se află în prezent în procedură de avizare în Camera Deputaților, dar fără o decizie concretă de vot, ceea ce îl menține blocat de mai bine de șase luni.
Potrivit unei note consultate de Profit.ro, dacă legislația nu va fi adoptată până la sfârșitul trimestrului în curs, România riscă pierderea fondurilor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), evaluate la aproximativ 1,1 miliarde de euro. Deadline-ul pentru respectarea acestui termen este sfârșitul lunii iunie, iar legea trebuie să intre în vigoare la 90 de zile după promulgare. Nerespectarea acestei termene va atrage penalități financiare consistente, estimate la peste 1,17 miliarde de euro, inclusiv TVA, conform documentului consultat.
Statusul legislativ și obstacolele birocratice
Proiectul de lege a fost avizat tacit de Senat după adoptare în forul legislativ suprem, însă procesul s-a oprit la comisiile speciale din Camera Deputaților. Deși dezbaterile generale au avut loc și proiectul se află în procedură de urgență, acesta nu a fost încă programat pentru vot în plenul Camerei. Spre deosebire de începutul anului, când initiativele legislative avansau mai rapid, blocajele au persistat, motivând întârzierea lipsa unei decizii finale în cadrul coaliției de guvernare.
Deși proiectul a fost prioritizat, lipsa unui vot din partea Camerelor ridică semne de întrebare cu privire la posibilitatea respectării deadline-urilor. Funcționarea ramurii legislative pare să se lovească de interesul politic și de birocratie, ceea ce poate genera penalizări financiare importante pentru țară.
Potrivit unui document oficial consultat, dacă legislația nu va fi aprobată până la sfârșitul lunii iunie, România va fi penalizată cu peste un miliard de euro, sumă pe care statul trebuie să o ramburseze ca diferență sau penalități în cadrul mecanismului de monitorizare a fondurilor europene.
Pe lângă pierderea efectivă a unui volum considerabil de finanțare, întârzierea adoptării legii poate genera blocaje în proiectele de dezvoltare urbanistică și construcții. Problemele birocratice și lipsa de claritate în legislație au fost evețiile identificate ca principale obstacole în implementarea obiecției europene privind investițiile în domeniu.
Până în prezent, proiectul a fost introdus în Parlament, însă avizul final a întârziat, ceea ce duce la riscul de a pierde fondurile PNRR în condițiile în care termenul limită de adoptare și intrare în vigoare se apropie vertiginos. În cazul în care legislația nu va fi promulgată până la sfârșitul lunii iunie, impactul negativ va fi inevitabil, iar România va fi obligată să restituie suma de peste 1,1 miliarde de euro dacă nu se găsește o soluție rapidă în cadrul coaliției de guvernare.
Sursa: Romania-insider.com
