Conform Descopera: Românii, prinși în mrejele gândurilor despre mâncare
O majoritate covârșitoare de români se confruntă cu gânduri persistente legate de mâncare, chiar și în momentele în care nu le este foame. Acest fenomen, denumit științific „Zgomot alimentar”, poate avea un impact negativ semnificativ asupra vieții sociale, stării mentale și fizice a individului, conform unui studiu recent.
Un procent alarmant de 71% dintre respondenții la un sondaj național au declarat că se gândesc la mâncare chiar și atunci când nu resimt senzația de foame. Mai mult, pentru 27% dintre aceștia, aceste gânduri sunt frecvente sau foarte frecvente. Interesant este că doar o mică parte, 17%, percep acest fenomen ca pe o lipsă de voință, în timp ce o treime (33%) îl asociază cu stresul, emoțiile și influențele mediului înconjurător.
Mâncatul emoțional, o realitate tot mai prezentă
Studiul relevă o tendință îngrijorătoare spre mâncatul pe fond emoțional. 21% dintre români recunosc că au tendința de a mânca pe ascuns sau evită să fie văzuți consumând anumite alimente. De asemenea, 77% dintre participanți au admis că mănâncă, cel puțin ocazional, ca reacție la stres, tristețe, anxietate, plictiseală sau oboseală. Doar 39% dintre respondenți declară că mănâncă predominant atunci când le este foame, iar pentru aproape 10% dintre aceștia, mâncarea reprezintă o sursă de alinare.
Frustrarea și vinovăția par a fi sentimente comune după episoduri de mâncat excesiv. 7 din 10 români se simt frustrați, vinovați sau regretă după ce au consumat mai mult decât și-au propus. Aceștia recurg adesea la diverse forme de compensare, precum restricții alimentare (21%), sport suplimentar (14%), săritul peste alte mese (14%) sau autocritică severă (12%). Doar un procent infim de 6,7% dintre românii chestionați experimentează plăcere după ce au mâncat mai mult decât planificaseră.
Declanșatori și presiunea imaginii corporale
Mediul înconjurător joacă un rol important în stimularea poftei de mâncare. 37% dintre respondenți se simt expuși frecvent la imagini, reclame și conținut multimedia legate de mâncare. Principalii declanșatori ai poftei de mâncare sunt mirosul alimentelor, urmat de vitrinele și rafturile magazinelor (10%) și reclamele TV sau online (7%).
Pe lângă influențele externe, presiunea socială legată de aspectul fizic contribuie, de asemenea, la comportamente alimentare neadecvate. Peste jumătate dintre respondenți (53%) resimt, cel puțin uneori, presiune legată de felul în care arată corpul lor, mai ales înainte de vacanțele la mare sau la piscină. Pentru 23% dintre aceștia, această presiune este prezentă frecvent.
În sezonul estival, aproape jumătate dintre români (48%) aleg să se abțină de la dulciuri și alte tentații alimentare înainte de vacanță. Alții apelează la sport (19%) sau la diete de slăbire (14%). Un procent de 8% consideră soluții pentru gestionarea greutății, inclusiv tratamente medicamentoase.
Studiul subliniază importanța acestor date în contextul provocării de sănătate publică reprezentată de obezitate în România. Conform datelor, 39% dintre adulții din țara noastră trăiesc cu obezitate, iar peste 70% se confruntă cu suprapondere și obezitate. Deși 51% dintre români au încercat să mănânce mai echilibrat sau au ținut dietă în ultimul an, puțini au solicitat sprijin specializat, doar 3% apelând la medic, 3% la nutriționist și 1% la psiholog sau terapeut.
Sursa: Descopera
