Un nou război între Primăria Sectorului 1 și Romprest se profilează în peisajul complicat al serviciilor de salubrizare din București. Disputa a revenit în centrul atenției după ce operatorul a acuzat autoritatea locală de o decizie unilaterală, pe fondul intenției primăriei de a stabili oficial data de încetare a contractului de peste 15 ani, încheiat în 2008, fără însă a redefini clar condițiile de continuare sau terminare.
Decizia de încetare a contractului și implicațiile sale financiare
Primăria Sectorului 1 a anunțat recent că, în ședința din 19 februarie, urmează să aprobe un proiect de hotărâre prin care să-l împuternicească pe primar să comunice oficial expirarea contractului de salubrizare cu Romprest, la data de 30 iunie 2026. Deși oficial această dată a fost stabilită de autoritatea locală, compania de salubritate respinge această interpretare, susținând că actele adiționale și modificările ulterioare încalcă prevederile inițiale. Romprest avertizează că aprobare hotărârii ar duce la un prejudiciu estimat la peste un miliard de lei, o sumă care dublurează valoarea serviciilor de salubrizare pentru următorii șapte ani.
În comunicatul său, operatorul de salubritate explică faptul că această decizie a Consiliului Local nu este doar o procedură formală, ci un moment de cotitură pentru sector. „Este un moment de cotitură, în care Sectorul 1 poate alege între rigoare juridică și stabilitate financiară sau, dimpotrivă, între o decizie grăbită și un risc patrimonial fără precedent”, se arată în mesajul Romprest. În plus, compania susține că decizia autorităților ar fi în contradicție cu statutul contractual și cu actele adiționale negociate în trecut, mai ales actul din 2012, ce prevedea reducerea duratei contractului, precum și condiția suspensivă referitoare la stația de sortare.
Complexitatea contractului și interpretările contradictorii
Disputa se complica și mai mult din cauza interpretărilor diferite asupra valabilității actului adițional nr. 6, semnat în 2012. Primăria susține că actul este în vigoare și produce efecte juridice, în timp ce Romprest afirmă că condiția suspensivă enunțată, și anume renunțarea Consiliului Concurenței la un drept pretins, nu a fost niciodată îndeplinită. În 2020, compania a contestat actul adisional în instanță, invocând că nu a fost implementată condiția care ar fi dat dreptul exclusiv la serviciile de sortare a deșeurilor, ceea ce ar reduce durata efectivă a contractului cu doar trei ani, nu șapte, așa cum sugerează alte interpretări.
De notat că în cadrul proceselor, Romprest a câștigat deja 140 de dosare și are de recuperat peste 116 milioane de lei de la bugetul local. În tot acest timp, Primăria nu a reușit să implementeze în mod real serviciile de sortare, iar avansurile plătite pentru utilizarea stației proprie nu s-au concretizat. Aceasta complica și mai mult situația juridică, făcând ca decizia finală să fie încă incertă.
Implicarea și perspectivele viitoare
Toate aceste conflicte au fost alimentate de ani de negocieri și controverse, în contextul unui contract care, din 2008, a fost modificat și interpretat în mod diferit de părți. În ultimii ani, anunțurile de suspendare temporară a plăților, procesele câștigate de Romprest și deciziile contradictorii ale autorităților au creat un mediu de instabilitate atât pentru operator, cât și pentru locuitorii Sectorului 1.
Primăria intenționează să declare oficial încetarea contractului, dar riscă marele prejudiciu, în timp ce Romprest continuă să solicite clarificări și să-și protejeze drepturile contractuale. Cu toate acestea, războiul juridic și economic dintre cele două părți pare departe de a avea o rezolvare rapidă. În timp ce instanțele sunt în așteptarea hotărârii definitive, viitorul serviciilor de salubritate din Sectorul 1 rămâne incert, iar locuitorii vor purta din nou povara incertitudinii legate de modul în care vor fi gestionate deșeurile în anii următori.
Sursa: Buletin.de
