Romsilva contestă raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului, lansând o explicație diferită referitoare la drumul forestier din Pădurea Băneasa, care a fost recent demolat în urma unui control guvernamental. În timp ce autoritățile de mediu impun măsuri radicale și vor să readucă pădurea la starea inițială, conducerea Regiei Nationale a Pădurilor analizează situația din alte perspective, invocând documente din perioada comunistă și o istorie administrativă ce se întinde pe aproape jumătate de secol.
Drumul forestier, moștenire din comunism sau construcție ilegală?
Raportul Ministerului Mediului a indicat că segmentul de drum recent demolat nu are o bază legală, fiind construit fara avizele necesare și fără respectarea procedurilor administrative. În plus, inspectorii au menționat că drumul respectiv nu figurează în acte, fiind doar o cale de acces improvizată. În replică, reprezentanții Romsilva susțin că acest drum nu este o construcție nouă, ci o infrastructură existentă, datată din anii 1970. „Drumul forestier indicativ D66 F002 (fostul D53), cu o lungime de peste 1,5 kilometri, a fost dat în folosință oficial în anul 1974”, spun aceștia, invocând hotărâri ale guvernului din acea perioadă ca bază legală.
Conducerea Regiei argumentează că drumul nu a fost niciodată privatizat sau reabilitat în mod ilegal și că face parte din patrimoniul public. În evidențele istorice și amenajamentele silvice din anii ’70 și ’80, el figurează explicit ca fiind o cale modernizată pentru vehicule și un drum forestier pietruit, cu lungimea și lățimea specifice.
Disparități între documente și realitatea din teren
Cu toate acestea, conflictele administrative și ambiguitățile din documente plutesc de mai mulți ani. În 1991, o neconcordanță a apărut în hărțile oficiale, susțin reprezentanții Romsilva, din cauza unei erori în amenajamentul silvic făcut atunci. Potrivit acesteia, drumul nu era integral reprezentat, fiind uneori doar un segment, deși în evidențe, suprafața totală nu s-a schimbat. Această discrepanță a fost, însă, remediată abia în 2020, când au fost actualizate documentele oficiale, iar procesul s-a încheiat în primăvară cu avizarea și aprobarea în Ministerul Mediului.
Banii publici și controversele legate de legalitate
Între timp, controversele legate de cheltuirea fondurilor publice pentru reparații și întreținere apar din nou. Ministerul Mediului acuză Direcția Silvică Ilfov că a investit bani în reparații fără ca drumul să aibă o bază legală clară, susținând însă că aceste lucrări au fost doar întreținere a infrastructurii existente și nu o construcție nouă. Romsilva reafirmă că toate cheltuielile au provenit din fonduri proprii și vor fi recuperate, întrucât contractele de utilizare a drumului pentru o perioadă de trei ani cu compania Greenfield sunt în vigoare.
Conflictul între autorități și impactul asupra zonei rezidențiale
Diferențele în interpretări și proceduri au dus și la tensiuni legale privind acordarea autorizațiilor. Corpul de control al Ministerului Mediului a descoperit că nu există un dosar aprobat pentru schimbarea categoriei de folosință și că lipsesc avizele necesare pentru reabilitarea sau construcția de drumuri forestiere. În plus, segmentul afectat, care leagă pădurea de cartierul rezidențial Greenfield, a fost considerat de inspectorii guvernamentali doar o linie parcelară, intervenție abuzivă peste legalitate.
În paralel, comunitatea din Greenfield și reprezentanții rezidenților consideră că situația este interpretată diferențiat de autorități. Tribunalul București a respins anul trecut o solicitare de suspendare a contractului de acces, decizie interpretată ca o validare tacită a dreptului de circulație, iar recursul continuă. Discuțiile despre reîmpădurire și eliminarea traficului auto din pădure contudo, riscă să transforme conflictul într-o situație irevocabilă, pe fondul presiunii imobiliare din zonă, care cere acces pentru mii de locuitori.
În aceste condiții, tot mai multe voci cer o analiză echilibrată, iar perspectiva unor soluții negociate capătă sens, fiind de așteptat un nou val de discuții și acțiuni pe fondul intereselor imobiliare și al protejării patrimoniului natural. Între timp, conflictul privind legalitatea sau ilegalitatea drumului din Pădurea Băneasa rămâne un punct de tensiune între instituții, cu implicații din ce în ce mai complexe pentru protecția mediului și drepturile comunităților locale.
Sursa: Buletin.de
