O specie de rozătoare considerată dispărută de 11 milioane de ani a fost redescoperită în jungla din Laos, spre uimirea cercetătorilor. Creatura, asemănătoare unui șobolan, a fost întâlnită de localnici și, ulterior, studiată de oamenii de știință, reprezentând un „efect Lazăr” fascinant.
O „fosilă vie” uimește lumea științifică
Primele semne ale existenței acestei rozătoare au apărut în 1996, când biologul Robert Timmins a observat animale neobișnuite vândute într-o piață din Laos. Ulterior, au fost găsite cranii și fotografii obținute de la localnici, precum și fragmente de maxilar din excrementele unor bufnițe. Specimenele au fost trimise la Muzeul de Istorie Naturală din Londra. Acolo, au fost inițial clasificate drept o specie necunoscută: șobolanul de stâncă laotian (Laonastes aenigmamus). Cercetătorii au considerat că rozătoarea era atât de diferită încât merita o familie taxonomică proprie.
Analizele ulterioare au arătat o asemănare izbitoare a craniului cu fosile de rozătoare din Oligocenul timpuriu până în Miocenul târziu, descoperite în diferite zone din Asia. Un studiu publicat în 2006 în revista Science a concluzionat că animalul este, de fapt, singurul supraviețuitor al unei familii antice de rozătoare, Diatomyidae, datează de acum 11 milioane de ani. Autorii studiului au descris șobolanul de stâncă laotian drept „un exemplu deosebit de impresionant al ‘efectului Lazăr’ la mamiferele moderne”, un fenomen rar în care o specie dispare din registrele fosile pentru o perioadă lungă, dar reapare mai târziu.
Cum a fost redescoperită creatura
După publicarea studiului din 2006, cercetătorii David Redfield și biologul thailandez Uthai Treesucon au călătorit în Laos. Aceștia au reușit să filmeze un exemplar viu în mediul său natural, oferind dovezi clare ale existenței speciei. Lucrând cu vânători și ghizi locali, au reușit să fotografieze și să înregistreze animalul, înainte de a-l elibera în habitatul său stâncos. Astfel, au demonstrat, practic, că rozătoarea, considerată dispărută, încă mai cutreiera jungla.
Animalul arată ca o combinație între o veveriță și un șobolan, dar nu este adaptat pentru cățărat. Se deplasează legănat, preferând să alerge peste formațiuni de calcar. Cazul șobolanului de stâncă laotian demonstrează importanța cunoștințelor locale și indigene. În timp ce biologii analizau specimene în laboratoare, localnicii din Laos erau familiarizați cu acest animal.
În 2006, descoperirea și reevaluarea rozătoarei dispărute a adus o nouă perspectivă asupra evoluției speciilor și a importanței conservării habitatelor naturale.
