Orașul tainic al Bucureștiului, unde clădirile istorice au fost martori tăcuți ai trecerii timpului, a devenit recent subiectul unui documentar difuzat de canalul franco-german ARTE. Filmul prezintă o perspectivă profundă asupra decăderii și dispariției acelor imobile ce odată împodobeau peisajul urban, dar acum sunt martorii unei uitări asteptate sau forțate. În centrul poveștii se află Alex Iacob, cunoscut sub pseudonimul „Reptilianul”, un explorator al arhitecturii uitate, care timp de 16 ani a filmat și cercetat aceste mici fragmente de istorie menite să dispară fără zgomot.
### Rezistente în fața Timpului: Ruinele Bucureștiului dezvăluite
Capodopera ARTE aduce în prim-plan o realitate subtilă, aproape invizibilă pentru ochii grăbiți ai bucureștenilor obosiți de cotidian. Pe măsură ce orașul crește și se modernizează, clădirile istorice și-au pierdut încet dar sigur relevanța, fiind înlocuite sau lăsate pradă intemperiilor. Într-un interviu recent, Alex Iacob povestește cum explorarea acestor spații dezafectate nu a fost vreodată doar un hobby ci o formă de păstrare a memoriei uitate a orașului. „Spațiile abandonate funcționează ca niște camere de reflecție unde orașul își arată fisurile reale și memoria nealterată de intervenții moderne”, afirmă el, subliniind valoarea acestor locuri ca martori ai trecutului.
Într-un peisaj urban dominat de clădiri noi și dezvoltări easy, pătrunderea în aceste locuri a devenit o misiune personală, transformând explorarea urbană într-o adevărată artă de arhivare a istoriei. Pe măsură ce filmează și documentează aceste spații, Iacob urmărește nu doar starea fizică a distrugerii, ci și semnificația simbolică a unor spații uitate – motivele vegetal-antropomorfe ce apar frecvent pe fațadele vechi, în special pe clădirile în stil Belle Époque, evidențiază o legătură între natură și arhitectură, despre care el spune că „ne povestește despre vitalitatea trecutului, despre memoria orașului”.
### Cartografierea simbolurilor și demersul de salvare
Dincolo de declinul fizic al acestor clădiri, medicoarea „Reptilianului” implică și o cercetare încă și mai subtilă: identificarea și interpretarea simbolurilor arhitecturale, precum motivul vegetal-antropomorf, care adesea decorează tot mai puține din aceste structuri. Proiectul său, intitulat „Omul Verde”, are ca scop nu doar documentarea, ci și înțelegerea simbolisticii din spatele acestor reprezentări ancestrale, sperând astfel să recâștige pentru public un fragment din sufletul unei lumi uitate.
Acest demers a fost realizat în contextul unei pierderi continue de patrimoniu, dar și al unei prese tot mai conștiente de această problemă, deși încă insuficient mobilizată. Documentarul realizat de ARTE, intitulat „Explorare urbană în România: salvarea ruinelor”, este o încercare de a provoca o reflecție asupra valorii acestor locuri și despre rolul lor în înțelegerea identității orașului. Filmul poate fi urmărit și în prezent, fiind un apel subtil la conștientizare.
Pe măsură ce orașul continuă să crească și să se transforme, e de așteptat ca astfel de inițiative și cercetări să atragă tot mai multă atenție. Păstrarea acestor urme ale trecutului nu este doar despre conservare, ci despre recunoașterea faptului că viitorul nostru se hrănește din rădăcinile și amintirile pe care le descopăr sau le uităm în timp. În acest sens, proiectele precum cel al lui Alex Iacob pot constitui un punct de plecare pentru o dezbatere mai largă despre protejarea și valorificarea patrimoniului arhitectural, atât pentru prezent, cât și pentru generațiile viitoare.
