Anghel Saligny, geniul ingineriei românești, a lăsat o amprentă profundă asupra modernizării țării. Născut la 19 aprilie 1854, în comuna Șerbănești, județul Tecuci (actualmente Galați), acesta a fost un pionier în domeniul construcțiilor, cu contribuții remarcabile în proiectarea și realizarea de poduri, căi ferate și alte infrastructuri. A murit la București, la 17 iunie 1925.
Origini și Educație
Anghel Saligny provenea dintr-o familie de origine franceză din Alsacia. Tatăl său, Alfred Rudolf de Saligny, a fost pedagog și s-a stabilit în România la începutul anilor 1850. Pasionat de astronomie încă din copilărie, Anghel Saligny a studiat la Universitatea din Berlin, apoi la Școala Tehnică Superioară din Charlottenburg. În 1875, s-a întors în România, unde și-a început cariera în domeniul construcțiilor.
Sub îndrumarea profesorului G. Mehrtens, a lucrat la construcția căii ferate Cottbus-Frankfurt pe Oder. A colaborat de asemenea la construcția căii ferate Ploiești-Predeal, sub conducerea lui Gh. Duca, între 1877 și 1879. Aceste experiențe au contribuit la formarea sa ca inginer constructor de excepție.
Inovații și realizări majore
Anghel Saligny a fost un inovator, precursor al științei construcțiilor metalice și de beton armat. A proiectat și construit poduri, clădiri industriale, fundații de cheiuri portuare și silozuri de grâu, utilizând tehnici și materiale noi pentru acea vreme. A proiectat căile ferate Adjud-Tg. Ocna și Bârlad-Vaslui-Iași.
A fost șeful Serviciului pentru Construirea Podurilor de Fier și Antrepozitelor de la Brăila și Galați, între 1885 și 1891. A condus lucrările la podul peste Dunăre (Fetești-Cernavodă) între 1891 și 1895. De asemenea, a fost implicat în modernizarea portului Constanța, între 1901 și 1909. A fost director general al Căilor Ferate (1895-1911), și ministru al Lucrărilor Publice (1918-1919).
Podul Carol I de la Cernavodă, o capodoperă a ingineriei, este cea mai cunoscută realizare a lui Anghel Saligny. La construcția podului, acesta a utilizat grinzi cu console și oțel moale, în premieră mondială. Inaugurarea oficială a avut loc la 26 septembrie 1895, în prezența regelui Carol I și a altor oficiali. Pentru a demonstra siguranța podului, Saligny a supravegheat testarea rezistenței acestuia cu un convoi de 15 locomotive grele.
La vremea respectivă, podul era cel mai lung din Europa și al treilea din lume.
Sursa: Descopera
