Pe 4 aprilie 2026, credincioșii ortodocși marchează Sâmbăta Lui Lazăr, sărbătoare religioasă care comemorează miracolul învierii săvârșit de Iisus Hristos în Betania, așa cum este relatat în Evanghelia după Ioan. Această zi, ultima dinaintea Săptămânii Patimilor, are o semnificație profundă în spiritualitatea ortodoxă și reprezintă un moment de pregătire sufletească pentru Paște. Într-un interviu pentru Digi24.ro, preotul Dan Damaschin a explicat practicile relevante pentru această perioadă, subliniind importanța rugăciunii, a postului și a păstrării valorilor credinței.
Care este semnificația praznicului Sâmbăta lui Lazăr 2026
Sâmbăta lui Lazăr are la bază unul dintre cele mai importante miracole înfăptuite de Iisus Hristos înainte de Înviere. În această zi, părinții bisericii rememorează momentul în care Lazăr, fratele Martei și al Mariei din Betania, a fost înviat din morți după patru zile. Relatarea biblică evidențiază durerea acută a celor două surori, în același timp cu credința lor fermă în puterea divină. În fața aparentului sfârșit, Iisus le transmite că Lazăr „doarme”, pregătind astfel scena unei minuni extreme, ce va demonstra supremația divinității asupra morții.
În ziua în care Lazăr iese din mormânt, într-un moment ce precede intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim, creștinii rememorează triumful vieții asupra morții. Acest eveniment devine un simbol al credinței că moartea nu este un sfârșit definitiv, ci o etapă de tranziție spre viața veșnică. Pentru credincioși, încercarea de a înțelege această minune înseamnă și introspecție, precum și întărirea relației cu divinitatea în perspectiva apropiatei sărbători pascale.
Sâmbăta Lui Lazăr are o funcție centrală în pregătirea spirituală, fiind o zi de reflecție, rugăciune și curățare sufletească. Astfel, credincioșii sunt îndemnați să trăiască cu intensitate fiecare moment de post și să participe la slujbele religioase, pentru a-și întări legătura cu Dumnezeu și cu comunitatea bisericească.
Tradiții și obiceiuri specifice zilei
Tradiția ortodoxă impune credincioșilor respectarea unor practici menite să pregătească sufletul pentru marea sărbătoare a Învierii. Prima și cea mai importantă este postul, care devine o formă de disciplină spirituală și de purificare interioară. Credincioșii sunt îndrumați să se concentreze nu doar pe alimentație, ci și pe virtuozitatea faptelor și a gândurilor, ca modalitate de a se apropia de divinitate în aceste zile.
Un obicei tradițional, specific acestei zile, este pregătirea plăcintelor de post, cunoscute sub numele de „plăcintele lui Lazăr”. Acestea sunt împărțite rudelor, apropiaților sau persoanelor aflate în nevoie, ca semn de milostenie și solidaritate. Gestul simbolizează spiritul de generozitate și îngrijire față de cei din jur, aspecte fundamental pentru trăirea autentică a zilei.
Colindatul „Lăzărelul” reprezintă, de asemenea, o tradiție păstrată în multe zone rurale. Copiii, îmbrăcați în costume populare, merg din casă în casă, interpretând cântece specifice și primind daruri simbolice, cum ar fi ouă sau dulciuri. Această practică are menirea de a păstra vie autenticitatea obiceiurilor și de a întări legăturile comunitare.
Reguli și interdicții pentru perioada premergătoare Paștelui
Sâmbăta Lui Lazăr marchează ultima zi în care credincioșii pot face pomeniri sau parastase pentru cei adormiți. Începând cu Duminica Floriilor, 5 aprilie, aceste slujbe nu mai sunt oficiate, pentru a se concentra pe pregătirea spirituală pentru Săptămâna Mare. În plus, respingerile activităților de divertisment sau manifestărilor zgomotoase constituie o recomandare generală, menită să ajute la păstrarea atmosferei de reculegere și interiorizare.
Limitarea activităților lumești și concentrarea pe dimensiunea spirituală devin priorități în această perioadă. Astfel, credincioșii sunt îndemnați să trăiască mai cu seamă momentul interior de pregătire pentru Înviere, evitând distragerile care pot distorsiona focusul spiritual. Conform sursei Digi24.ro, aceste reguli sunt menite să faciliteze o pregătire profundă, atât sufletească, cât și comunitară, pentru sărbătoarea pascală din aprilie.
