Conform Adevărul: Școala unde învață fiul ministrului Educației încalcă legea: e supraaglomerată. Un expert în educație explică de ce contează numărul de elevi
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimiand, a recunoscut, pe pagina sa de Facebook, că în clasa fiului său, elev în clasa a II-a, sunt în prezent 30 de elevi. Această situație contravine legislației în vigoare, care stabilește un număr maxim de 24 de elevi la clasele primare, cu posibilitatea unei derogări de maximum patru elevi în condiții excepționale și cu aprobarea inspectoratului școlar.
Situația claselor supraaglomerate în România
Afirmația ministrului a stârnit discuții privind eficiența sistemului educațional românesc și respectarea normativelor. Potrivit legii educației, efectivul maxim admis pentru o clasă de învățământ primar este de 24 de elevi. În situații cu totul deosebite, acest număr poate fi mărit cu cel mult patru elevi, dar numai cu aprobarea inspectoratului școlar și pe baza unei justificări bine întemeiate din partea conducerii școlii.
„Între timp, s-a mai transferat un elev în clasa. Sunt 30 acum. Treizeci de copii, fiecare cu personalitatea, ritmul și visurile lui, și un învățător care trebuie să ajungă la fiecare dintre ei”, a scris Mihai Dimiand pe rețeaua de socializare, aducând în atenția publică o problemă frecventă în școlile românești.
Comparații internaționale privind numărul de elevi pe clasă
Expertul în politici de educație, Marian Staș, a oferit o perspectivă comparativă asupra modului în care sunt stabilite numerele de elevi pe clasă în alte sisteme educaționale și ce implicații are acest aspect asupra rezultatelor școlare. Aceste reguli variază semnificativ de la o țară la alta.
În Estonia, plafonul legal este de 24 de elevi pentru clasele primare și gimnaziale, cu posibilitatea unor depășiri temporare justificate. Media efectivelor în învățământul primar estonian este de aproximativ 18,4 elevi pe clasă. Franța limitează clasele la 24 de elevi în primii ani de școală, în timp ce în Anglia, limita este similară pentru copiii de 5-7 ani.
Alte state, precum Singapore, Coreea de Sud sau Finlanda, nu impun un plafon național general strict. Totuși, chiar și în aceste cazuri, în timp ce Singapore are clase cu o medie de peste 33 de elevi în primar, Finlanda înregistrează o medie de aproximativ 18,7 elevi pe clasă. Aceste diferențe sugerează că un număr mic de elevi pe clasă nu garantează automat rezultate superioare.
Dimensiunea clasei, un factor determinant pentru performanță?
Analizând rezultatele la testările PISA, se observă că țări cu clase mai mari pot obține performanțe academice notabile. Singapore, cu clase medii de peste 33 de elevi, a obținut 575 de puncte la matematică în PISA 2022, în timp ce România, cu clase de 19-21 de elevi în medie, a înregistrat 428 de puncte. Estonia, cu clase de aproximativ 18 elevi, a avut un scor mediu PISA de 516 puncte.
Marian Staș subliniază că dimensiunea clasei nu este, singură, un indicator suficient pentru a explica performanța unui sistem educațional. El pune accent pe diferența dintre numărul de elevi per clasă și raportul elevi-profesor, care ia în calcul întregul personal didactic.
„Efective mai mari și performanțe ridicate pot exista simultan, după cum efective mai mici nu garantează automat rezultate bune”, explică expertul. El sugerează că factori precum calitatea profesorilor, curricula școlară, metodele de predare, evaluarea, managementul școlar și sprijinul individual acordat elevilor au o importanță mai mare.
Reducerea numărului de elevi pe clasă ar putea fi justificată în contexte specifice, precum clasele vulnerabile sau elevii cu cerințe educaționale speciale. Cu toate acestea, investiția decisivă pentru îmbunătățirea rezultatelor ar trebui să se concentreze pe calitatea procesului de învățare, nu exclusiv pe dimensiunea claselor.
Sursa: Adevărul
