Compania Națională Aeroporturi București a deschis oficial larg comerciale pentru un proiect deosebit de important în infrastructura capitalei, vizând reducerea congestionării traficului rutier la Aeroportul Internațional Henri Coandă Otopeni. Autoritățile au lansat recent o licitație în sistemul electronic SICAP pentru proiectarea unui pasaj subteran care să conecteze direct aeroportul cu DN1, sens spre București, în zona de sud a complexului aeronautic. Inițiativa vine în contextul în care traficul din zonele adiacente aeroportului a devenit o provocare constantă, mai ales în perioadele de vârf, afectând atât fluxul auto, cât și experiența pasagerilor.
Un proiect care promite fluidizare și siguranță sporită
Pasajul, proiectat în zona de sud a aeroportului, are ca scop principal o fluidizare considerabilă a traficului, eliminând cozile frecvent întâlnite la intersecția cu DN1, una dintre arterele principale de acces către aeroport. Potrivit documentației de licitație, costul total nu va depăși 1,8 milioane de lei, echivalent cu aproximativ 353.000 de euro, iar executarea efectivă a lucrării se estimează a dura un an. Mulțumită noului pasaj, traficul de tranzit de pe DN1 va fi segregat de cel de pe aleile folosite pentru sosiri și plecări din terminalul de pasageri, reducând de asemenea timpul de așteptare și contribuind la o siguranță sporită în zonă.
“Proiectul vizează optimizarea fluxurilor, reducerea timpilor de așteptare și sporirea siguranței rutiere”, a declarat un reprezentant al companiei. Se dorește reducerea riscului de accidente, dar și crearea unui flux mai eficient pentru câteva zeci de mii de pasageri, mai ales în perioada în care aeroportul își va extinde capacitatea odată cu finalizarea noului terminal. În plus, pasajul va fi integrat în planurile de lărgire a DN1 între aeroport și viitorul nod rutier cu A0, parte a strategiei de fluidizare a traficului din zona metropolitană.
Trecerea de la plan la realitate: termenul de finalizare
Designul pasajului trebuie să respecte tehnologii moderne, precum BIM (Building Information Modeling), pentru a asigura că noua infrastructură nu va interfera cu rețelele de utilități și alte planuri de infrastructură care urmează să fie dezvoltate în zonă. Este important de menționat că aceasta este doar prima etapă, iar estimările indică faptul că licitațiile pentru executare vor fi lansate în 2027, urmând ca recepția finală să fie realizată în circa doi ani.
De altfel, lucrările de proiectare reprezintă doar începutul unui amplu proiect de modernizare a infrastructurii de transport din jurul aeroportului, în condițiile în care traficul de autoturisme, chiar și înainte de finalizarea completă, a crescut semnificativ. Toate acestea vin pe fondul unui demers mai amplu de infrastructură, ce include și lărgirea DN1 la câte trei benzi pe sens, pentru a face față fluxului tot mai mare de vehicule, precum și pentru a pregăti accesul la viitorul nod rutier cu A0, ce va lega eficient zona de centura Bucureștiului.
Ce urmează pentru pasaj și alte proiecte conexe
Proiectul noului pasaj subteran a intrat într-o etapă crucială. În timp ce procedurile de licitație pentru construcție vor fi lansate probabil în următorii ani, ministerele și autoritățile locale continuă să monitorizeze progresul în alte domenii de infrastructură. De exemplu, Metrorex anunță progrese importante pe magistrala M6, ce va lega orașul de aeroport, cu două secțiuni deja avansate: în sud, firma deținând poziție de lider în curățarea și finalizarea structurilor de rezistență, iar în nord, forajul pentru puțul de mare adâncime de la stația Washington fiind aproape de finalizare.
Acest ansamblu de proiecte semnalează o strategie targetată de modernizare care se va oficializa în următorii ani, vizând nu doar fluidizarea traficului, ci și creșterea capacității de transport în comun și a conectivității între aeroport și restul țării. Astfel, odată cu finalizarea pasajului și extinderea rețelelor de transport, Otopeniul va deveni mai accesibil și mai eficient ca niciodată, pregătit pentru o creștere a numărului de pasageri și pentru o competiție mai acerbă pe piața transporturilor regionale.
