Primăria Sectorului 4 începe 2026 cu un paradox financiar: bani necheltuiți și împrumuturi record
Anul 2026 a adus Sectorul 4, unul dintre cele mai dinamice sectoare ale Capitalei, într-o situație financiară paradoxală: pe de o parte, administrația raportând un excedent bugetar de aproape 10 milioane de lei, iar pe de altă parte, pregătindu-se să contracteze noi credite pentru a acoperi cheltuieli majore. Chiar dacă bugetul local a rămas cu un surplus la finalul anului precedent, problemele structurale ale finanțelor sectorului par să indice o situație instabilă, ceea ce ridică semne de întrebare asupra realității economice a administrației locale.
Excedent aparent și realitatea dificultăților financiare
Conform documentelor oficiale, Primăria Sectorului 4 deține un excedent bugetar de aproape 10 milioane de lei, bani rămși necheltuiți din anul trecut, pe care intenționează să-i deblocheze pentru plata unor cheltuieli urgente. Aceste fonduri, însă, nu acoperă toate nevoile, mai ales cele generate de implementarea proiectelor europene, în special cele din Planul Național de Redresare și Reziliență, care depind de fonduri nerambursabile. Rezultatul: administrația recunoaște în rapoarte oficiale că o parte din facturile pentru reabilitarea blocurilor și a școlilor nu pot fi acoperite din aceste fonduri, fiind nevoie urgentă de resurse suplimentare.
Creșterea datoriilor: de la 100 de milioane la 200 de milioane de lei
În ciuda acestei situații, Consiliul Local se pregătește să aprobe dublarea unui împrumut anterior contractat, ridicând astfel datoria publică a Sectorului 4 la o sumă record pentru administrația locală: 200 de milioane de lei. În octombrie 2025, consilierii aprobaseră un credit de 100 de milioane de lei, dar, la numai câteva luni distanță, primarul Daniel Băluță a solicitat majorarea lui cu alte 100 de milioane, argumentând necesitatea acoperirii costurilor exponențiale ale investițiilor în infrastructura școlară și locuințe.
Investițiile care s-au scumpit și necesitatea împrumuturilor
Cresterea costurilor nu a fost anticipată inițial, dar, odată cu actualizarea indicatorilor tehnico-economici în vara anului trecut, s-au observat creșteri semnificative ale cheltuielilor. Accentele sunt puse pe reabilitarea termică a blocurilor și extinderea infrastructurii școlare, unde bugetele inițiale de peste 800 de milioane de lei s-au dovedit insuficiente pentru a acoperi costurile reale. Pentru unele proiecte, precum modernizarea a trei școli, necesarul de finanțare suplimentară se ridică la zeci de milioane de lei.
Analizele oficiale vorbesc despre un scenariu „pesimist” pentru situația infernală a finanțelor sectorului, unde gradul de îndatorare va atinge un vârf în 2031, când datoria locală va reprezenta 28% din venituri. În acest context, creșterea nivelului de îndatorare riscă să devină o problemă de durată, mai ales dacă alte proiecte importante, precum reabilitarea școlilor și blocurilor, continuă să crească în costuri.
Tensiuni politice în rândul conducerii Capitalei
Latura politică nu este departe de acest peisaj financiar complicat. Tensiunile dintre edilul Daniel Băluță și primarul general Ciprian Ciucu au escaladat, fiind acuze reciproce legate de modul în care sunt gestionate resursele bucureștene. În ultima vreme, Ciprian Ciucu l-a acuzat pe Băluță că este „direct responsabil” pentru situația precară a bugetului general al Capitalei, atribuindu-i influența de odinioară asupra fondurilor alocate sectorelor.
De partea cealaltă, Băluță, care și președinte al PSD București, a replicat criticând administratia lui Ciucu pentru „amatorism și incapacitate”, lansând și o ofensivă asupra majorării prețului biletelor de transport în comun. Conflictul politic pare să complice și mai mult planurile de relansare financiară a sectorului, în condițiile în care deciziile de îndatorare riscă să agraveze imaginea și situația economică a sectorului.
Privind în perspectivă
Cu toate acestea, planurile pentru 2026 rămân nedefinitiv și incert, în condițiile în care creșterea datoriei și deficitul de fonduri europene determină o strategie de tergiversare și împrumuturi continue. În timp ce administrația insiste că fondurile europene și excedentul bugetar acoperă majoritatea cheltuielilor, realitatea arată că responsabilitatea pentru gestionarea acestor resurse trebuie reevaluată.
Astfel, în contextul unui guvern local tot mai polarizat și cu un grad de îndatorare în creștere, perspectivele pentru Sectorul 4 indică o perioadă dificilă, în care echilibrul între investiții și sustenabilitate va fi testat în următorii ani. Ultimele decizii, ce vizează majorarea accentuată a creditelor și managementul resurselor, vor stabili dacă sectorul poate evita capcana unor datorii inaccesibile sau dacă criza va agrava problema finanțelor locale.
