După aproape o lună de blocaj politic și ședințe ratate din cauza lipsei cvorumului, Consiliul General al Municipiului București și-a reluat recent activitatea într-o ședință-maraton ce a durat peste șase ore. Într-un răstimp de o zi, consilierii au aprobat zeci de proiecte distincte, unele de interes major pentru administrarea capitalei, de la audituri ale companiilor municipale și măsuri de reducere a facturilor la energie termică, până la exproprieri pentru lărgirea arterelor principale ale orașului.
O majoritate fragilă, dar schimbată în favoarea primarului Ciucu
Debutul ședinței a fost marcat de un moment care a schimbat în mod semnificativ echilibrul de forțe din consiliu. După zile de blocaj cauzat de opoziția PSD, PUSL și AUR, primarul general Ciprian Ciucu a asistat la depunerea jurământului de către consiliera Georgiana Diță, reprezentând formațiunea REPER, care l-a înlocuit pe colegul său decedat recent. Acest pas a făcut posibilă formarea unei majorități mai stabile, formată din PNL, USR, REPER, PMP și Forța Dreptei, care dețin acum 28 de mandate în consiliu, față de 27 ale opoziției.
Deși inițial părea o chestiune procedurală, acest moment a avut implicații politice importante, eliminând blocajele din ultimele săptămâni. Astfel, cvorumul putea fi întrunit și fără consilierii partidelor opoziției, facilitând adoptarea rapidă a proiectelor de pe ordinea de zi. Totuși, ședința a fost marcată de un ritm lent, cu doar patru proiecte finalizate după aproape cinci ore de dezbateri, discursuri și amănunte tehnice.
Troc politic și colaborare rară între partide
Deși convocată inițial de PSD și PUSL, ședința a fost influențată clar de prezența și voturile primarului Ciprian Ciucu. Proiectele sale, printre care cel privind reducerea facturilor la energie termică și transmiterea unor străzi către primăriile de sector, au fost votate cu sprijinul majorității. În schimb, primarul a asigurat votul pentru inițiativele PSD, într-un compromis aparent subtil, dar esențial pentru a debloca activitatea administrativă.
Un moment mai puțin obișnuit s-a petrecut când unul dintre consilieri a criticat lipsa de disponibilitate a lui Ciucu de a coborî de la prezidiu pentru a discuta direct cu colegii săi. În răspuns, edilul a coborât și le-a strâns mâna, fiind lăudat ulterior de un consilier pentru “atitudinea diferită față de, de exemplu, fostul primar Nicușor Dan, care evita interacțiunea directă cu consilierii”.
Primarul s-a relaxat uneori, părăsind sala pentru o întâlnire cu ambasadorul Spaniei, dar a revenit la momentul votului pe proiecte de infrastructură, după o pauză de câteva ore. Aceasta a atras, evident, comentarii ironice din partea salii, având în vedere ritmul extrem de lent și timpul consumat pentru doar câteva puncte de pe ordinea de zi.
Decizii majore, dar perioadă de aşteptare prelungită
În final, după ce peste șase ore de dezbateri, consilierii au reușit să voteze doar patru dintre cele 35 de proiecte incluse pe ordinea de zi. Printre deciziile cele mai importante se numără aprobarea unui proiect dezbătut de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, ce prevede reducerea facturilor la energie termică pentru bucureșteni în cazul livrării sub parametrii contractuali. Inițiativa, numită sugestiv „Nu primești, nu plătești”, a fost adoptată cu 40 de voturi pentru și 12 abțineri.
De asemenea, consilierii au aprobat audituri pentru companiile municipale STB și Termoenergetica, după ce inițiativa fusese respinsă în ianuarie. Votul a fost favorabil după discuții și un amendament provenit de la AUR, care a propus ca auditul să fie realizat de Curtea de Conturi.
Pe partea de infrastructură, deciziile importante includ exproprieri de aproximativ 15 milioane de euro pentru lărgirea bulevardului Dimitrie Pompeiu, precum și reabilitarea pasajelor Lujerului, Bucur Obor și consolidarea podului Băneasa. Aceste măsuri vizează nu doar fluidizarea traficului, ci și îmbunătățirea siguranței cetățenilor și a infrastructurii capitalei.
Chiar dacă ședința s-a încheiat abia după miezul nopții, semnele arată că, în ciuda obstacolelor și ritmului lent, activitatea administrativă în Capitală revine pe făgaș normal, cu o alianță partizană fragile dar funcțională, pregătită să avanseze în direcția unor proiecte de interes public. Viitorul apropiat va confirma dacă această majoritate va reuși să gestioneze cu succes provocările complexe ale unui oraș mare precum Bucureștiul.
Sursa: Buletin.de