Diverse

Șine în paragină: 11.000 km de vis feroviar, doar 600 ok. Unde au dispărut banii din PNRR

Șine în paragină: 11.000 km de vis feroviar, doar 600 ok. Unde au dispărut banii din PNRR

Conform Pressone.ro: Bani din PNRR, șantiere feroviare blocate și un viitor incert pentru calea ferată românească

Rețeaua feroviară din România continuă să se degradeze, în ciuda investițiilor importante derulate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Multe proiecte mari de modernizare au înregistrat întârzieri semnificative, iar cele nefinalizate vor fi mutate pe alte surse de finanțare, punând presiune pe resursele destinate altor investiții esențiale. Din totalul de 11.000 de kilometri de cale ferată, doar aproximativ 600 sunt într-o stare considerată decentă, capabilă să susțină viteze de 160 km/h.

Întârzieri birocratice și lipsă de capacitate administrativă

Două dintre cele mai ambițioase proiecte feroviare finanțate prin PNRR, secțiunile Cluj-Napoca – Oradea – Episcopia Bihor și Arad – Timișoara – Caransebeș, au depășit termenul limită de finalizare de la 31 august. Ionuț Ciurea, director executiv la Asociația Pro Infrastructură, subliniază că principalele cauze ale acestor întârzieri sunt legate de birocrație și de lipsa capacității administrative din partea CFR. Disputele interminabile între instituții precum Apele Române, proiectant, constructor și CFR au blocat lucrările, în special pe secțiunea din defileu.

Problema majoră identificată este transferul responsabilității între autorități, în loc să se ia decizii rapide și asumate. Această inerție birocratică a dus la pierderea enormă de timp și la imposibilitatea respectării termenelor inițiale.

Proiectele neterminate, o povară pentru finanțarea viitoare

Lucrările feroviare rămase neterminate prin PNRR vor fi transferate în Programul Transport, politica de coeziune. Acest transfer, deși o soluție necesară, va consuma resurse financiare destinate altor proiecte esențiale, cum ar fi modernizarea liniei București–Craiova sau tunelul Predeal. Deși pe calea ferată există încă spațiu pentru finanțare, în cazul proiectelor rutiere situația este mult mai dificilă, multe proiecte consumând deja bugetul alocat.

Calitatea materialului rulant, un capitol sensibil

Pe lângă infrastructură, PNRR a vizat și modernizarea materialului rulant. Cu toate acestea, au apărut deja probleme cu locomotivele și vagoanele proaspăt modernizate. Defecțiuni minore, dar frustrante pentru călători, precum lipsa aerului condiționat sau probleme la motoare, au început să apară rapid. Aceste incidente ridică întrebări legate de calitatea modernizărilor, deși se recunoaște că materialul rulant este, în mare parte, nou, cu excepția șasiului și a caroseriei. Companiile producătoare sunt obligate să răspundă în baza garanțiilor și a contractelor de mentenanță pe termen lung.

Prioritățile priorităților: autostrăzi versus calea ferată

În ciuda investițiilor, calea ferată rămâne „Cenușăreasa” infrastructurii din România, depășită de viteza cu care se construiesc autostrăzile. Ionuț Ciurea explică această discrepanță prin dorința societății, care pune presiune politică și publică pentru infrastructura rutieră. Autostrăzile au votanți, în timp ce calea ferată, deși esențială pentru transportul de marfă și o alternativă sustenabilă pentru călători, nu beneficiază de aceeași atenție publică și politică. Până când societatea românească nu va prioritiza investițiile în calea ferată, aceasta va rămâne într-un stadiu precar, cu doar aproximativ 600 de kilometri de linie modernizată.

Sursa: Pressone.ro