Catedrala Patriarhală „Sfinții Împărați Constantin și Elena” va fi locul principal de desfășurare a slujbelor de Înviere în acest an, înlocuind temporar Catedrala Națională. Anunțul a fost făcut oficial de Patriarhia Română, care a explicat că și pentru această sărbătoare, cunoscută și sub numele de Sfintele Paști, accesul publicului în noul edificiu nu va fi posibil pentru slujbe sau vizite. Motivul este legat de stadiul actual de lucru, acesta fiind în continuare în proces de pictare, fapt ce necesită protecție și restricții temporare.
Această decizie marchează o schimbare semnificativă în organizarea liturghiei de Paște, fiind o premieră pentru comunitățile religioase și pelerinajele din România. În mod obișnuit, Catedrala Națională era scena principală pentru cele mai importante slujbe pascale, dar în acest an, în contextul finalizării unor lucrări în interior, autoritățile religioase au optat pentru siguranță și pentru păstrarea tradiției în locația istoricească, cea din centrul Capitalei. În lipsa deschiderii Catedralei Naționale, momentul cel mai important al răstignirii și învierii Domnului va fi celebrat pe platoul din fața catedralei, unde va avea loc și slujba Vecerniei de Sâmbăta Floriilor, programată pentru 4 aprilie, de la ora 15:00.
Slujba va fi oficiată pe esplanadă, iar peste o oră, la ora 16:00, se va desfășura Procesiunea de Florii, dincolo de aspectul religios fiind și un eveniment cu simbolistică aparte pentru tradiția ortodoxă românească. Traseul procesiunii va începe din fața Catedralei Naționale și va continua până la Catedrala Patriarhală, pe Colina Patriarhiei. Programul exact și detaliile traseului vor fi comunicate ulterior pentru a asigura o organizare în condiții de sigurantă, în contextul încă sensibil al pandemiei și al muncilor de finisare din interiorul noii catedrale.
Pentru pelerinii și credincioșii care doresc să participe la slujba Vecerniei din Sâmbăta Floriilor, accesul va fi permis pe esplanada Catedralei Naționale începând cu ora 14:30. Autoritățile religioase și organizatorii au pregătit spații speciale pentru participanți, respectând limitele de siguranță impuse de situația actuală. Această migrare temporară a evenimentelor spre locația istorică a fost necesară și pentru a proteja și finaliza ultimele detalii ale interiorului Catedralei Naționale.
Precedenta, în istoria recentă, Catedrala Mântuirii Neamului a fost sfințită la finalul lunii octombrie 2025, eveniment major pentru Biserica Ortodoxă Română, marcat de prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și a Patriarhului Daniel. Slujba de sfințire a avut loc în semn de recunoaștere a centenarului Patriarhiei Române și a împlinirii a 140 de ani de la statutul de Biserică Autocefală, precum și a centenarului unirii.
Constructia Catedralei a fost şi rămâne un proiect de amploare, simbol al identității naționale și al credinței ortodoxe. La ceremonia din 2018, patriarhii de la București și Constantinopol au sfințit altarul, inclus pe atunci cu o listă simbolică ce cuprindea numele a 350.000 de eroi ai românilor, o reprezentare a jertfei naționale și a mândriei patriotice. În plus, decorul interior impresionant, cu mozaicuri de aur, a fost subiect de discuții, patriarhul Daniel dorind ca această lucrare să reflecte măreția și sobrietatea spirituală a locașului.
Pe lângă încântarea religioasă, proiectul catedralei a avut parte și de controverse legate de finanțare. Statul român a alocat peste 315 milioane de euro pentru construcție, o sumă considerabilă, care a generat dezbateri legate de transparență în cheltuieli și despre discrepanțele între documente și comunicările oficiale ale BOR. În ciuda acestor controverse, catedrala rămâne un simbol al României, dovadă a ierarhiei și credinței de durată.
Acum, în pragul Paștelui, pregătirile continuă, iar comunitatea religioasă așteaptă cu speranță și credință momentul sărbătorii Învierii, chiar dacă evenimentele vor fi marcate în condiții speciale față de anii precedenți. În viitor, organizatorii promit o desfășurare a procesiunii și a slujbelor în condiții de siguranță, dar și menținerea tradiției care a definit întotdeauna această perioadă sfântă pentru români.
Sursa: Buletin.de
