Tema excluderii practici ilegale de a lucra la privat în timpul programului de lucru de la stat nu mai era de mult o noutate, însă recent aceste cazuri au ieșit în evidență și au readus în centrul dezbaterii problemele legate de corupție și responsabilitate în sistemul medical românesc. După cazul celebru al chirurgului Alexandru Rogobete, care a fost surprins efectuând intervenții private în timpul programului în ambulatoriul spitalului public, autoritățile au intensificat controalele pentru a asigura respectarea legii și a eticii profesionale.
Controale sporite și reacții din partea Ministerului Sănătății
După ce Rogobete a fost acuzat că a operat în timpul programului de la stat pentru a profita de pe urma intervențiilor private, ministrul Sănătății a decis să meargă mai departe. În discursurile recente, oficialul a anunțat că a trimis Corpul de Control la Spitalul Județean unde a avut loc cazul, pentru verificări riguroase privind modul de organizare și respectarea programului de lucru. „Este inacceptabil ca resursele publice să fie folosite în mod neprofesionist sau pentru beneficii personale ale unor cadre medicale”, a declarat ministrul, reiterând angajamentul guvernului de a combate orice formă de abuz.
Nu doar cazul Rogobete a atras atenția. În această săptămână, autoritățile au extins controalele și la Spitalul Elias, unul dintre cele mai mari și cele mai importante centre medicale din Capitală. Surse apropiate anchetei susțin că, pe lângă chirurgi, mai mulți medici de diferite specializări sunt în vizorul anchetatorilor pentru suspiciuni de călucare în timpul programului de la stat, în timp ce își desfășurau activitatea în clinici particulare. În aceste cazuri, prevederile legale sunt clare: dacă un medic lucrează la privat în timpul programului de la stat, acesta trebuie să declare această activitate și să nu interfere cu responsabilitățile pentru pacientul public.
Contextul sistemului medical și problemele etice
Problema angajamentului medicilor față de mediul public nu este nouă, însă practica de a lucra la privat în timpul serviciului public a fost adesea comentată ca fiind o sursă majoră de ineficiență și corupție. Mulți specialiști admit că această situație a devenit o normă nereglamentată, iar birocrația și lipsa de controale eficiente au permis un climat în care timpul și resursele publice sunt folosite adesea în mod impropriu. Cu toate acestea, acuzațiile de abuz și conflicte de interese au fost, de cele mai multe ori, trecute cu vederea sau au fost tratate superficial.
În ultimii ani, guvernele successive au încercat să implementeze măsuri mai stricte, inclusiv sistemul de declarații de interese și controale mai riguroase, dar implementarea rămâne adesea slabă. În special în mediul public sanitar, unde presiunea și supraîncărcarea fluxurilor de pacienti pot favoriza astfel de practici, autoritățile au promis o schimbare reală, însă rezultatele încă sunt departe de a fi suficiente.
Perspectiva viitoare: sancțiuni și transparență
După deciziile recente de control și controale ample, se așteaptă ca în următoarea perioadă să fie luate măsuri concrete împotriva celor implicați. Potrivit surselor din sistem, dacă anchetele vor confirma suspiciunile, medicii și personalul medical implicați vor putea fi supuși unor sancțiuni disciplinare, inclusiv retrogradări sau chiar excludere din sistem.
Se vorbește totodată despre necesitatea unei legislatii mai clare, care să reglementeze strict conflictele de interese și să prevină conflicte între interesele personale și cele ale publicului. În ciuda acestor măsuri, specialiștii avertizează că doar o combinație de transparență sporită, responsabilitate și sancțiuni dure poate aduce schimbările dorite într-un sistem adesea afectat de lipsa de etică și de corupție. Rămâne de văzut dacă anchetele curente vor avea un efect de descurajare suficient pentru a schimba în profunzime mentalitatea în sistemul medical românesc.
Sursa: Digi24
