Prima săptămână de aplicare a programului de lucru redus la Societatea de Transport București (STB) aduce schimbări semnificative pentru mii de angajați, dar și pentru bugetul companiei, aflat în fața unor dificultăți financiare majore. În condițiile în care datoriile Societății se cifrează la peste 1,6 milioane de lei, conducerea a început să implementeze măsuri menite să reducă cheltuielile, inclusiv prin scurtarea săptămânii de muncă și diminuarea salariilor.
Reducerea programului de lucru și impactul asupra angajaților
De luni, 9 martie, circa 4.500 de angajați ai STB—inclusiv personalul operativ, administrativ și cel tehnic—au intrat în forță în noul regim de muncă. Aceștia vor veni la serviciu doar patru zile pe săptămână, beneficiind totodată de o reducere a salariilor cu 20%. În această categorie nu intră conducătorii auto, maiștrii, personalul de întreținere și cei din depouri și autobaze care vor rămâne în program normal.
Potrivit comunicatului intern, măsura este temporară, urmând să fie valabilă cel puțin două luni, fiind parte dintr-un plan amplu de redresare care include 12 pași pentru restructurare financiară. Unele voci din sindicate critică această decizie, semnalând că ea afectează în mod disproporționat angajații de rând.
Liderul sindicatului Transpublic, Valer Ciobănescu, cere o abordare mai echitabilă, afirmând că „au făcut în așa fel încât să lovească în muncitorii de jos, șefii cu salarii mari nu sunt afectați cu nimic”. Reproșul său vizează lipsa unor măsuri sociale concrete pentru angajații cu venituri mici, precum sprijin pentru reducerea salariilor sau facilități complementare, și acuză o lipsă de transparență în procesul decizional, întrucât negocierile s-au purtat doar cu sindicatul majoritar și nu cu cele minore.
Contextul financiar și măsurile propuse pentru eficientizare
Situația financiară a STB este atât de gravă încât edilii capitalei și conducerea companiei au adoptat o serie de măsuri drastice pentru a stabiliza bugetul. Datoriile istorice, ce depășesc 1,4 miliarde de lei către ANAF, precum și costurile nejustificate ale unor cheltuieli, cresc presiunea asupra managementului.
Inițial, propunerea era ca programul de lucru redus să dureze șapte luni, până în septembrie 2026, însă această variantă a fost abandonată, în urma opoziției sindicale. În context, conducerea a decis limitarea măsurii temporare la două luni, urmând să evalueze în continuare eficiența acesteia și impactul asupra serviciului de transport public.
Pe lângă reducerea de ore, planul de redresare include și alte măsuri dure, precum stoparea temporară a angajărilor și promovărilor, diminuarea orelor suplimentare, optimizarea traseelor și creșterea tarifelor. În același timp, se intenționează implementarea unor programe de plecări voluntare pentru reducerea personalului, precum și reevaluarea politicii de gratiații.
Perspective și provocări viitoare pentru STB
Deși omul de rând resimte dejà impactul acestor măsuri, rămâne de văzut dacă ele vor fi suficiente pentru a salva compania din impas. Speranța conducătorilor și a autorităților locale este că măsurile de redresare vor avea efecte pozitive pe termen mediu, însă unele voci sindicale avertizează că un astfel de plan, dacă nu va fi însoțit de reforme structurale reale și de dialog social, nu va avea durabilitate.
În plus, planurile de creștere a tarifelor și de restructurare a costurilor sunt văzut ca o soluție de moment, dar succesul lor depinde în mare măsură de sprijinul angajaților și de acordul acestora asupra măsurilor. În vreme ce pierderile financiare continuă să se acumuleze, întrebarea rămâne dacă aceste măsuri de austeritate vor aduce, în cele din urmă, stabilitate pe termen lung pentru serviciul public de transport și, implicit, pentru bucureșteni.
În următoarele luni, deciziile luate vor fi testul realității: doar timpul va demonstra dacă România poate avea un sistem de transport public sustenabil în condițiile incertitudinii financiare și a presiunii politice.
Sursa: Buletin.de
