Situație critică pentru Societatea de Transport București (STB), una dintre cele mai importante companii de transport public din România, care se află în pragul colapsului financiar. La începutul acestui an, Buletin de București a dezvăluit că societatea acumulase datorii de aproape 30 de milioane de euro, iar cifrele continuă să se agraveze, fiind acum de partea a doua a unui sesizabil dezechilibru. În ultimele luni, criza s-a intensificat, iar managementul specializat al companiei încearcă să găsească soluții pentru a evita un dezastru total.
Datoriile uriașe și planurile de restructurare
Situația financiară a STB a atins un nivel alarmant, cu datorii recente de peste un miliard de lei către bugetul statului și penalități neachitate către furnizori. Andrei Dinculescu-Bighea, directorul general, a subliniat că din cauza creșterii prețurilor la carburanți, costurile de funcționare s-au dublat, agravând și mai mult deficitul deja existent. De asemenea, compania datorează aproximativ 140 de milioane de lei furnizorilor și are restante de aproape 1,6 miliarde de lei către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Pe fondul acestor probleme, conducerea societății intenționează să implementeze măsuri drastice de reducere a costurilor, în speranța de a evita colapsul. Unul dintre cele mai discutate și controversate planuri stipulate în ultimele zile îl reprezintă concedierile în masă. Conform documentelor interne, se propune disponibilizarea a 700-800 de angajați, începând cu finalul lunii mai. Directorul Dinculescu-Bighea a mers mai departe, solicitând consilierilor generali să aprobe includerea pe ordinea de zi a următoarei ședințe a unei hotărâri de mandatare a Adunării Generale a Acționarilor pentru stabilirea salariilor compensatorii. El a explicat că această măsură este esențială pentru reducerea cheltuielilor, având în vedere numărul mare de angajați pe care compania trebuie să îi susțină.
Restructurare sau simulate înlocuiri?
Un alt aspect controversat îl reprezintă reorganizarea aparatul de conducere. Într-un efort aparent de a diminua cheltuielile, conducerea susține că a redus cu 50% funcțiile de conducere și angajații din poziții directe de management. Însă, investigațiile anterioare ale Buletinului de București au arătat că aceste restructurări sunt doar de fațadă, iar șefii eliminați din scheme continuă să ocupe funcții de execuție, păstrându-și în fapt salariile generoase. Această manevră a fost criticată pentru lipsa unui impact real asupra bugetului, economia produsă fiind nesemnificativă, în ciuda reducerilor masive de personal managerial.
Criza datoriilor și încercările de salvare
Plafonul problemei îl reprezintă datoriile acute și imposibilitatea companiei de a-și plăti obligațiile. Situația s-a înrăutățit de la o zi la alta, mai ales din cauza creșterii prețului carburanților și a costurilor operaționale. La momentul actual, STB are restante de peste 140 de milioane de lei către furnizori, alături de suma colosală de aproape 1,6 miliarde de lei neachitată către ANAF. În plus, compania a fost obligată să continue achiziția tramvaielor produse la Electroputere VFU Pașcani, la un preț total de peste 70 de milioane de euro, inclusiv penalități de întârziere. Decizia de a susține această achiziție a fost confirmată și de o hotărâre definitivă în justiție, iar compania nu poate înainta o reziliere a contractului, după cum a stabilit Curtea de Apel București.
Lipsa fondurilor și presiunea de a menține funcționarea în condiții extrem de dificile au determinat conducerea STB să ceară sprijinul politic pentru alocarea de fonduri suplimentare. În prezent, compania se află într-un cerc vicios: măsurile edilice și economice adoptate până acum, precum reducerea personalului de conducere, nu sunt suficiente pentru a acoperi deficitul, iar soluțiile de pe termen lung par dificil de implementat în contextul actual.
Prin aceste ultime evoluții, situația Societății de Transport București rămâne una foarte delicată. În condițiile în care criza economică și creșterea costurilor continuă să alimenteze dezastrul financiar, viitorul companiei pare să depindă de sprijinul politicienilor și de deciziile pe care aceștia le vor lua în următoarea perioadă. Rămâne de văzut dacă măsurile luate vor fi suficiente pentru a reda companiei un orizont de stabilitate pe termen mediu sau dacă va fi nevoie de intervenții mai radicale pentru salvarea transportului public din capitală.
