Economie

Stiudiu arată că mesele în familie rămân o prioritate pentru români, chiar în plin ritm alert al vieții moderne Agricola Internațional a recenzat recent rezultatele studiului „Mesele în familie la români”, descoperind că, deși ritmul cotidian devine tot mai agitat, obiceiul de a se aduna în jurul mesei cu cei dragi continuă să fie o componentă importantă în viața multora

Stiudiu arată că mesele în familie rămân o prioritate pentru români, chiar în plin ritm alert al vieții moderne Agricola Internațional a recenzat recent rezultatele studiului „Mesele în familie la români”, descoperind că, deși ritmul cotidian devine tot mai agitat, obiceiul de a se aduna în jurul mesei cu cei dragi continuă să fie o componentă importantă în viața multora

Stiudiu arată că mesele în familie rămân o prioritate pentru români, chiar în plin ritm alert al vieții moderne

Agricola Internațional a recenzat recent rezultatele studiului „Mesele în familie la români”, descoperind că, deși ritmul cotidian devine tot mai agitat, obiceiul de a se aduna în jurul mesei cu cei dragi continuă să fie o componentă importantă în viața multora. Potrivit datelor, aproape 71% dintre respondenți spun că iau masa împreună cu familia atunci când au ocazia și consideră că această practică influențează pozitiv atât alimentația, cât și relațiile familiale.

Peste jumătate dintre adulți preferă să se adune la cină, un moment în care întreaga familie se reconectează după o zi plină. Studiul evidențiază totodată că mesele în familie sunt percepute ca un factor esențial pentru cultivarea unui obicei alimentar sănătos, fiind asociate cu o alimentație mai echilibrată și mai atentă.

Programul diferit al membrilor și obstacolele moderne afectează frecvența meselor comune

Chiar dacă beneficiile sunt recunoscute clar, studiul indică și principalele provocări cu care se confruntă familia românească în păstrarea ritualului mesei împreună. Pentru aproape 75% dintre respondenți, diferențele în programul zilnic, preferințele alimentare diferite și lipsa timpului pentru gătit sunt principalele obstacole. Aceasta reflectă dificultățile tot mai mari de a sincroniza orele de masă în contextul unui stil de viață agitat și diversificat.

Această realitate afectează, de asemenea, modul în care românii percep alimentația. Peste trei sferturi dintre respondenți consideră că stilul de viață de astăzi influențează negativ calitatea alimentației familiale. Cu toate acestea, masa comună devine tot mai mult un reper pentru echilibru și grijă față de cei dragi, un spațiu în care se pot transmite valori și se pot consolida legăturile afective.

Un specialist în educație parentală afirmă că masa în familie nu doar că stimulează obiceiuri sănătoase, ci și susține dezvoltarea emoțională a copiilor. Acest ritual permite construirea unui sentiment de siguranță, oferind un cadru natural pentru conversație și învățarea empatiei. Interacțiunea din timpul mesei ajută la dezvoltarea abilităților sociale și contribuie la reducerea riscului de tulburări emotionale sau comportamente problematice.

Mâncarea gătită acasă, standardul de referință pentru sănătate

Rezultatele studiului confirmă că românii preferă în continuare preparatele homemade, considerând că mesele gătite în casă reprezintă cel mai sănătos și mai gustos mod de a se hrăni în familie. Peste 92% dintre respondenți susțin că mâncarea făcută acasă este mai sănătoasă decât cea comandată sau rapidă, iar ingredientele naturale și gustul apropiat de cel tradițional sunt principalii factori de alegere.

Deși există și opțiuni de produse rapide, acestea sunt preferate pentru timpul redus de preparare și prețul accesibil. Totuși, calitatea și disponibilitatea de a petrece timp împreună în timpul mesei rămân priorități importante. Peste 61% dintre respondenți apreciează timpul petrecut în familie fără grabă, pentru a savura complet mesele și a discuta. În această configurație, masa devine un moment de atenție și grijă reciprocă, nu doar o simplă activitate de hrănire.

Un aspect remarcat de cercetare este că mesele în familie nu sunt doar despre mâncare, ci și despre modul în care timpul este valorificat împreună. Astfel, gătitul împreună și implicarea copiilor devin instrumente de educație, consolidând obiceiuri și valori care vor persista pe termen lung.

Studiul s-a realizat pe un eșantion de peste 1.100 de adulți din România, în perioada 20-31 martie 2026, subliniind importanța menținerii acestor tradiții pentru sănătatea fizică și psihică a familiilor. Dumitru David, manager de proiect al studiului, menționează că „măsura în care românii păstrează acest obicei reflectă un angajament pentru sănătate și pentru legăturile de familie, chiar și în fața provocărilor moderne”.