Sănătate

Supe, ciorbe și povești: de ce fiecare țară are zeama ei magică?

Supe, ciorbe și povești: de ce fiecare țară are zeama ei magică?

Supă: un refugiu gustos în amintiri și tradiții culinare

Dincolo de tendințele moderne de wellness, supele și ciorbele rămân un element fundamental al alimentației umane, o punte peste secole de tradiție și gust. Indiferent de latitudine, oala cu supă fierbinte este adesea răspunsul la căutarea confortului, fie că vorbim de o zi mohorâtă, de o răceală sau pur și simplu de o nevoie de a ne conecta cu trecutul.

În Statele Unite, de pildă, clasica supă de pui cu tăiței simbolizează recuperarea. În Italia, „pastina in brodo” preparată după rețeta bunicii evocă nostalgia, în timp ce în Asia, terciul de orez, cunoscut sub numele de „congee”, este hrana liniștitoare oferită copiilor. Europa de Est își revendică borșul, cu gustul său acrișor și culoarea inconfundabilă.

Dara Klein, chef și fondatoare a unui restaurant londonez, mărturisește că „supa leagă firele amintirilor mele din copilărie de munca mea de astăzi”. Crescută în Emilia-Romagna, ea subliniază că „există o tradiție a preparării de brodo, cu care italienii cresc și de care rămân profund atașați”.

De la bucătăria modestă la preparate sofisticate

Deși termenii sunt adesea folosiți interșanjabil, există o diferență clară între „supă” (broth) și fond (stock). Supa este obținută prin fierberea cărnii și legumelor, fiind mai ușoară, în timp ce fondul, preparat în principal din oase, este mai bogat și are o textură gelatinoasă.

„Rețeta noastră se gătește timp de două zile și jumătate, extrăgând colagenul din oase, dar rămâne surprinzător de limpede”, explică Klein. Din punct de vedere istoric, prepararea supelor era o chestiune de economie și ingeniozitate. Fierberea oaselor și a bucăților mai dure transforma ingredientele modeste în mese hrănitoare. În multe culturi, acest proces era gestionat în gospodării, adesea de femei, ale căror contribuții au rămas rareori consemnate.

Supele și medicina tradițională

În medicina tradițională chineză, supele sunt apreciate și pentru rolul lor terapeutic. Zoey Xinyi Gong, terapeut nutriționist, apreciază supa ca fiind „un mediu ideal pentru plante medicinale, deoarece trebuie fierte îndelung.” Aceasta adaugă că „o masă nu este completă fără supă”.

De la „samgye-tang” în Coreea, consumat chiar și în cele mai călduroase zile pentru refacere, până la „avgolemono” în Grecia sau „caldo de pollo” în Mexic, supele sunt asociate cu vindecarea. Cercetările moderne sugerează că pot reduce inflamațiile și pot ameliora simptomele răcelii, deși multe beneficii promovate rămân discutabile.

În prezent, supa de oase a devenit un produs premium, vândut la prețuri ridicate. „Am fost surprinsă să văd supă de oase vândută cu 10 dolari în cafenele”, menționează Gong.