Plângeri din închisoare: Suspecții jafului tezaurului dacic se simt nedreptățiți
Procesul suspecților implicați în jaful Tezaurului Dacic, expus în Muzeul Drents din Assen, a început cu o serie de plângeri din partea inculpaților. Aceștia au reclamat condițiile grele de detenție în fața instanței. Unul dintre suspecți a lăsat să se înțeleagă că ar putea face dezvăluiri, sugerând o potențială amenințare la adresa cuiva din exterior.
Chesley W., în vârstă de 37 de ani, a descris experiența sa ca fiind „ca un animal”. El a menționat că a petrecut șase luni într-o celulă insalubră, infestată cu șobolani, și s-a plâns de faptul că numele și fotografia sa au fost publicate, lucru care îl va bântui pentru totdeauna. Conform informațiilor disponibile, Chesley W. are un trecut marcat de probleme cu legea, inclusiv condamnări pentru jaf, deținere de arme și conducere sub influența alcoolului.
Trecutul dubios al suspecților
Un alt suspect, Bernhard Z., are un trecut similar, incluzând condamnări pentru spargeri violente de locuințe, vandalism, agresiune, posesie de droguri și conducere sub influența alcoolului. Z., obișnuit al serviciului de probațiune, a mărturisit în fața instanței că este „foarte furios”, rezervându-și dreptul de a tăcea, dar adăugând ulterior că „s-ar putea să vrea, totuși, să spună ceva”.
Jan B., cel de-al treilea suspect, în vârstă de doar 21 de ani, a invocat, de asemenea, dreptul la tăcere. El a lucrat ca pictor și locuia cu părinții săi. Serviciul de probațiune și-a exprimat îngrijorarea cu privire la motivele care l-au determinat să participe la jaf, ridicând întrebări despre influențe externe. B. nu are antecedente penale.
Reacția directorului muzeului
Directorul Muzeului Drents, Robert Van Langh, s-a adresat direct suspecților, subliniind importanța culturală a obiectelor furate. „Nu este vorba despre valoarea monetară, ci despre interese culturale”, a declarat Van Langh. El a evocat „o perioadă oribilă” și a vorbit despre șocul resimțit la nivel național și internațional în momentul furtului.
Van Langh a vorbit despre prejudiciul cultural și spiritual inestimabil adus României, considerând furtul un atac la adresa identității și demnității poporului român. Directorul muzeului a insistat asupra traumei provocate de dispariția obiectelor cu valoare istorică.
Procesul este în desfășurare, iar evoluțiile viitoare ar putea aduce noi dezvăluiri despre acest caz cu rezonanță internațională.
