Vicepremierul Tanczos Barna avertizează asupra dificultăților în atingerea țintei de deficit bugetar de 6,2% din PIB pentru anul în curs, o țintă recomandată recent de Comisia Europeană. Într-un context internațional tulbure, în care conflictele militare și instabilitatea economică devin tot mai pregnante, oficialii români recunosc că menținerea echilibrului fiscal va fi o adevărată provocare.
Contextul geopolitic și economic, un obstacol major pentru finanțele României
Declarațiile lui Tanczos Barna vin într-un moment în care criza ucraineană, sancțiunile impuse Rusiei și fluctuațiile pe piețele globale afectează în mod direct și indirect economia românească. În plus, inflația și creșterea prețurilor la energie și materii prime și-au pus amprenta asupra bugetului național, obligând autoritățile să asigure resurse pentru menținerea stabilității sociale și economice.
„Respectarea țintei de deficit de 6,2% din PIB va fi dificil de realizat în actualul context internațional,” a declarat Tanczos Barna. El a subliniat faptul că evoluțiile geopolitice, conflictele militare și riscurile de pe piațele financiare globale creează un mediu in stabilitate, în care planificarea bugetară devine tot mai complicată pentru Guvern.
Impactul asupra politicilor fiscale și a investițiilor publice
În aceste condiții, autoritățile române trebuie să balanseze între nevoia de a susține economia și constrângerile fiscale impuse de contextul actual. În ultimele luni, s-au înregistrat creșteri ale cheltuielilor pentru energie, protejarea populației și susținerea mediului de afaceri, situație care riscă să penalizeze ținta de deficit.
Expertizele economice semnalează că, dacă situația se va menține sau se va agrava, Guvernul va fi nevoit să ia măsuri de ajustare, inclusiv reducerea cheltuielilor sau amânarea unor proiecte de investiții. În plus, riscul de a se depăși limita de deficit impusă de UE poate aduce penalități sau condiționalități suplimentare, afectând integrarea țării în cadrul spațiului european.
Perspectiva pe termen mediu și implicarea statului în stabilizarea economică
Anul 2023 rămâne unul extrem de complicat pentru România, având în vedere fluctuațiile geopolitice și economice globale, precum și efectele acestora asupra pieței interne. În plus, perspectivele de creștere economică sunt compromise de incertitudini și tensiuni internaționale, iar guvernul trebuie să adapteze politicile fiscale în consecință.
Tanczos Barna a insistat că „urmărirea țintei de deficit de 6,2% va necesita o monitorizare atentă și, eventual, ajustări în funcție de evoluțiile internaționale.” Reconstruirea stabilității fiscale și menținerea unor niveluri acceptabile ale deficitului devin acum priorități esențiale, însă acestea vor depinde de dinamica relațiilor geopolitice și de modul în care evoluează economia globală.
În ultimele zile, autoritățile române au reacționat prompt, declarând că vor urmări cu strictețe evoluțiile internaționale și că vor fi dispuse să implementeze măsuri temporare pentru a menține soliditatea economiei. Contractarea unor posibile sprijinuri financiare sau excepții temporare de la anumite ținte fiscale este în discuție, pentru a evita o criză de încredere în finanțele publice.
Pe măsură ce războiul din Ucraina se prelungeste și incertitudinile economice devin tot mai mari, perspectiva unei mențineri a deficitului la nivelul recomandat de UE rămâne dificil de atins. Autoritățile vor trebui să navigheze cu atenție între nevoia de sustenabilitate fiscală și realitățile dure ale unei economii fragile în fața unui mediu geopolitical instabil.
Sursa: Capital
