Diverse

Ținta unei țări: Cine este vizat?

Ținta unei țări: Cine este vizat?

Conform Globalnation.inquirer.net: Ankara, Riad și Islamabad au semnat un pact istoric de apărare

Turcia, Pakistanul și Arabia Saudită au oficializat vineri un pact de apărare, un acord menit „să consolideze descurajarea colectivă împotriva oricărui act de agresiune”. Cunoscut sub numele de „Acordul Comun de Apărare de la Mecca”, acesta vizează creșterea cooperării între cele trei state majoritar musulmane sunnite în contextul incertitudinii regionale și a amenințărilor generate de războiul din Iran.

Acordul a fost semnat la Mecca, Arabia Saudită, de către Prințul Moștenitor Mohammed bin Salman, Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și Prim-ministrul Pakistanului, Shehbaz Sharif. Alianța a fost comparată cu o structură de tip NATO, iar Ministerul de Externe pakistanez a declarat că un atac asupra oricărui membru va fi considerat un atac asupra tuturor.

Un pact defensiv cu obiective multiple

Experții subliniază însă că, cel puțin inițial, acordul nu va funcționa ca o alianță militară automată. Deși un reprezentant turc a declarat că acordul este pur defensiv și deschis altor vecini regionali, inclusiv Egiptului, relațiile dificile dintre Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită complică extinderea rapidă a blocului. Purtătorul de cuvânt turc a mai precizat că pactul nu înlocuiește acorduri anterioare și nu este îndreptat împotriva unui anumit actor sau amenințări.

Cu toate acestea, acordul este înțeles pe scară largă ca un factor de descurajare, în special față de Iran și Israel. Obiectivele pactului de la Mecca nu vizează o victorie militară, ci mai degrabă prevenirea hegemoniei. Analistul Khalid al-Jaber sugerează că o pondere americană diminuată ar putea lăsa regiunea sub influența Iranului și Israelului, iar acest pact reprezintă o încercare de a crea un „pol terț” capabil să influențeze dinamica regională fără a recurge la confruntări.

Colaborare economică și tehnologică

Dincolo de aspectele defensive, experții anticipează o cooperare economică și tehnologică pe termen lung. Arabia Saudită dispune de resurse financiare considerabile, dar are o tehnologie de apărare limitată și a depins în mare măsură de SUA. Pe de altă parte, Turcia și Pakistanul au nevoie de investiții și dispun de forțe armate puternice, Turcia având și un sector de apărare industrial avansat. Pakistanul este singurul stat membru al alianței care deține arme nucleare.

„Turcia are tehnologie și capacitate de producție, dar are nevoie de piețe și investiții. Pakistanul are forță de muncă, instituții militare și o capacitate de descurajare nucleară, dar are nevoie de finanțare și capabilități industriale”, a explicat Andreas Krieg, un expert în securitate de la King’s College London.

Relațiile cu Israelul și reacțiile din Iran

Semnatarii acordului, Pakistanul și Arabia Saudită, nu recunosc Israelul și nu au relații oficiale cu acesta, deși se zvonește despre legături secrete. Turcia recunoaște Israelul, dar relațiile sunt tensionate din cauza acțiunilor israeliene în Gaza, pe care Ankara le numește genocid. Unii analiști consideră că pactul de la Mecca complică normalizarea relațiilor cu Arabia Saudită și influențează negativ viziunea unui „nou Orient Mijlociu”.

În Iran, reacțiile sunt mixte. Ministrul de Externe iranian, Abbas Araghchi, a salutat acordul, declarând pe platforma X (fostul Twitter) că „atunci când musulmanii stau împreună, putem înfrunta orice provocare din partea unor forțe externe răuvoitoare”. Alți politicieni iranieni și-au exprimat criticile, considerând că Arabia Saudită nu este în siguranță nici cu SUA, nici cu noua alianță.

Sursa: Globalnation.inquirer.net