Țările cu cele mai mari datorii din lume și poziția României în noul clasament mondial
Criza globală a datoriilor nu cunoaște încă limite, chiar și în anul 2025, când nivelurile datoriei în marile economii ale lumii continuă să atingă cifre record. Potrivit ultimelor estimări, mai mult de jumătate dintre cele mai industrializate țări se confruntă cu niveluri ale datoriei totale ce depășesc pragul de 300% din PIB. În acest context, România ocupă o poziție relativ modestă în clasament, iar situația sa devine un indicator clar al diferenței între economiile mature și cele în curs de dezvoltare.
Cea mai îndatorată regiune: Asia și Hong Kong în fruntea clasamentului
Hong Kong își păstrează titlul de cea mai îndatorată economie a lumii, cu o datorie totală de 380% din PIB. Aceasta include atât datoria companiilor, care însumează 227% din PIB, cât și cele ale gospodăriilor și ale guvernului, de 86% și, respectiv, 67%. Astfel, nivelul de împrumuturi în această regiune reflectă o combinație de factori: dinamismul piețelor financiare, dar și așteptările privind o creștere rapidă care contrastează cu riscurile generate de această expunere.
Japonia este pe locul secund, cu o datorie de 372% din PIB, o cifră impresionantă, dar oarecum explicabilă având în vedere istoricul său de creșteri economice lente, dar persistente, și provocările legate de îmbătrânirea populației. Datoria guvernamentală ajunge aproape la 200% din PIB, în timp ce datoria companiilor și a populației este de 113%, respectiv 60%. În aceste condiții, Japonia rămâne una dintre cele mai vulnerabile economii, dar și principala poartă de intrare pentru investiții în Asia.
Singapore, deși are o datorie totală de aproximativ 347% din PIB, păstrează totodată o imagine de succes economic, fiind considerată centrul financiar al regiunii. Franța și Canada, de asemenea, depășesc pragul de 300%, fiecare având particularități în structurare, dar toate fiind afectate de creșterea nivelului datoriilor, în special după măsurile de stimulare implementate în timpul pandemiei.
Criza datoriilor în Europa și impactul asupra României
Pentru Europa, antepronunțate în privința nivelului de îndatorare, Franța conduce în topul european, dar și la nivel mondial, ocupând poziția a patra cu o datorie totală de 326% din PIB. Aceasta este, în principal, compusă din datoria companiilor, care atinge 156%, dar și din datoria guvernamentală de 110%, și cea a populației, de 59%. În cazul Franței, multiple provocări legate de gestionarea cheltuielilor publice și de conservarea sustenabilității fiscal-bugetare au fost accentuate de evenimentele globale recente.
Italia, cu o datorie de 236%, și Regatul Unit, cu 214%, sunt alte exemple de țări europene ce se află în situații dificile, în timp ce Germania, economia motor a Europei, prezintă o datorie totală de 200% din PIB, din care datoria corporativă reprezintă cea mai mare componentă.
În aceste condiții, România, clasată pe poziția 36 în lume, stabilește un alt nivel diferit de perspective: datoria totală de 102% din PIB. Structurată în 11% datorie a populației, 29% datorie a companiilor și 61% datorie guvernamentală, situația este considerată moderată comparativ cu alte economii europene și globale. Cu toate acestea, nivelul modest de îndatorare ar putea oferi țării un anumit tampon în fața volatilității financiare globale.
Perspective și provocări pentru următorii ani
Deși România își menține poziția relativ stabilă, analiza globală sugerează că nivelul de îndatorare trebuie monitorizat cu atenție, mai ales în contextul în care ratele dobânzilor în creștere și instabilitatea geopolitică continuă să pună presiune pe echilibrele financiare ale statelor. Pe de altă parte, datoriile în alte regiuni, în special în Asia și în unele economii vest-europene, accentuează nevoia de strategii fiscale prudente și de investiții în dezvoltare durabilă pentru a evita intrarea într-un ciclu vicios de creștere nesustenabilă.
Pe termen lung, perspectivele pentru țările cu niveluri ridicate ale datoriei rămân incertain, iar gestionarea acestor provocări va deveni crucială pentru stabilitatea economică globală. România, prin poziția sa relativ prudentă, poate urmări o strategie de consolidare fiscală, dar și de atragere a investițiilor, pentru a-și consolida și mai mult reziliența în fața crizelor viitoare.
Sursa: Descopera
